Guvernul este aşteptat să aprobe astăzi prima rectificare bugetară din acest an, o rectificare înainte de vreme dar obligatorie având în vedere schimbările profunde intervenite în structura de venituri şi cheltuieli a bugetului.
În doar câteva săptămâni estimările de cheltuieli bugetare au crescut cu 13 miliarde de lei, iar cele de venituri au scăzut cu 20 de miliarde de lei. Iată deja un deficit majorat, dintr-odată, cu 33 de miliarde de lei, în condiţiile în care, la început de an, deficitul fiscal stabilit în legea bugetului trebuia să se oprească la 41 de miliarde de lei (3,6% din PIB). Avem aşadar un adaos la acest deficit de încă 3% din PIB. În lumina noilor estimări, deficitul ar urma să ajungă undeva spre 7% din PIB (74 mld. lei, adică 15 mld. euro).
Premierul Ludovic Orban a estimat săptămâna trecută că economia va scădea cu o valoare între 1 şi 3%, în 2020. Analiştii economici sunt însă de părere că scenariul pe care lucrează guvernul este prea optimist.
„Cred că estimarea este optimistă şi spun asta pentru că am în vedere, pe de-o parte, contracţia pe care am avut-o la criza din 2009 şi, pe de altă parte, mă uit la ce se va întâmpla prin alte ţări, inclusiv în China. În măsura în care toate economiile lumii sunt dependente de alte economii şi pieţe, o ţară nu poate depăşi criza singură”, a declarat pentru ZF Aurelian Dochia, analist economic.
Cât despre rectificare, economistul spune că aceasta va nemulţumi pe toată lumea.
„Nimeni nu o să fie mulţumit de rectificare, dar este, probabil, tot ce putem face în acest moment. Deja avem un deficit care este mare şi vor apărea dificultăţi în finanţarea acestuia, dacă el dă semne că ar putea fi scăpat de sub control”, mai spune Aurelian Dochia.
Estimările guvernului privind noul deficit bugetar vor fi făcute publice odată cu proiectul de rectificare bugetară.
Analiştii CFA prognozează un deficit bugetar echivalent cu 6,5% din PIB, în vreme ce Banca Mondială prognozează un deficit bugetar echivalent cu 5,5% din PIB.
Banca Mondială are, de asemenea, în acest moment cea mai optimistă prognoză a evoluţiei economiei româneşti: o creştere de 0,3%.
„Fără îndoială că se va încerca finanţarea deficitului bugetar pe toate canalele: FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană, dar aici lucrurile încă nu sunt clare. Trebuie să folosim tot ce se poate din fondurile europene care vor fi puse la dispoziţie. În ultima vreme Banca Naţională a dat semnale că este dispusă să susţină finanţarea guvernului şi pe piaţa internă şi probabil că poate oferi mai multă largheţe aici”, mai comentează Aurelian Dochia.
El mai crede că zona de consum îşi va reveni pe partea de volum în câţiva ani, însă ca structură s-ar putea să nu mai arate la fel, în condiţiile în care percepţia consumatorilor s-a schimbat odată cu criza generată de virus.
„Consumului îi va lua poate cţiva ani să îşi revină, ca volum. Ca structură, s-ar putea să nu îşi revină niciodată, pentru că sunt sectoare care vor fi afectate pe termen lung. Sunt curios cum se vor comporta consumatorii cu industria HoReCa, în condiţiile în care ameninţarea virusului rămâne latentă, pentru că încă nu avem un vaccin”, a mai declarat Aurelian Dochia.
