Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a bifat descentralizarea şistrângerea primilor bani din clawback la capitolul realizări în2010, însă introducerea cardului de sănătate, prognozată iniţialpentru 1 ianuarie anul acesta, a taxei pe fast-food şi subordonareaCasei de Asigurări reprezintă proiecte la care fie mai lucrează,fie au fost revizuite.
"La o săptămână în funcţia de ministru al sănătăţii mi-am datseama că acel scop (1 ianuarie 2011 de introducere a cardului -n.red.) nu a fost realist. Procesul de informatizare a pornitireversibil şi va fi finalizat", a spus Cseke Attila într-oconferinţă de presă în care a făcut un bilanţ al mandatului său. Înaceeaşi perioadă a anului trecut Cseke Attila nota printrepriorităţile sale introducerea taxei de fast-food, proiect care anăscut controverse în rândul jucătorilor din piaţa restaurantelorşi care a fost abandonat.
"Propunerea a venit în prima conferinţă de presă cu dvs. şi v-amdat această posibilitate de analiză, din care a ieşit o întreagădezbatere", a spus ministrul, care a adăugat că rămâne la "ideea căîn domeniul obezităţii trebuie să gândim ceva".
Investiţii în oncologie şi ambulanţe
În ceea ce priveşte cardul de sănătate, primele documente vor fiemise luna aceasta, iar distribuţia se va face începând dinseptembrie. Cardul reprezintă actul de identitate al pacientului înrelaţia cu medicul, document fără de care cadrele medicale vorsolicita plata serviciilor prestate.
Clawback-ul, un alt proiect controversat, însă iniţiat de fostulministru Ion Bazac la finalul mandatului, şi care reprezintă o taxăpe vânzările companiilor de medicamente, a strâns primii bani înconturile sănătăţii în partea a doua a anului 2010, dar mult subnivelul prognozat. Obiectivul iniţial care viza contribuţii de 600mil. lei (142,8 mil. euro) nu a fost bifat după ce plăţile au fostde numai 30 mil. lei (7 mil. euro).
Cseke Attila spune că principalul său obiectiv,descentralizarea, a fost atins. Din vară, 373 de spitale au fosttrecute în administrarea autorităţilor locale, iar 52 au rămas laMinisterul Sănătăţii.
În ceea ce priveşte anul 2011, ministrul şi-a propus pe lângăintroducerea cardului şi desfiinţarea mai multor spitale, dar şiinvestiţii în modernizarea şi dotarea cu aparatură a unor secţii deoncologie şi anestezie-terapie intensivă. Suma totală alocată estede peste 190 mil. lei (45 mil. euro). Ministrul mai vrea să cumpereşi 202 ambulanţe. Este pentru prima dată după mai mulţi ani când unministru al sănătăţii vorbeşte despre investiţii, în condiţiile încare în trecut cei mai mulţi aveau pe buze cuvinte precum "fonduriinsuficiente".
Locuinţă de serviciu pentru reţinerea medicilor înţară
Investiţiile vin după ce anul trecut incendiul de laMaternitatea Giuleşti în care au murit şase nou născuţi a adus îndiscuţie atât dotarea cu aparatură a spitalelor, cât şiinsuficienţa cadrelor medicale.
Din 2007 până în prezent peste 12.700 de medici, farmacişti şistomatologici au solicitate documentele necesare muncii în altestate ale UE. Pentru reţinerea cadrelor medicale, ministrul a redusdurata rezidenţiatului şi propune primăriilor să le ofere locuinţede serviciu cu condiţia încheierii unei clauze de fidelitate pe operioadă de 5 ani.
Bugetul Ministerului Sănătăţii se ridică la 4,4 mld. lei (1 mld.euro) anul acesta, în scădere cu 38% comparativ cu 2010, în timp ceCasa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are cu 7% mai puţinibani adică 16,5 mld. lei (4 mld. euro). Ministerul are treireprezentanţi în consiliul de administraţie (CA) al CNAS. Până în2011 instituţia avea un singur membru, însă legislaţia care a fostschimbată îi permite acum mai mulţi reprezentanţi. Numărul total almembrilor CA a fost redus de la 17 la 7.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
