Ministrul sănătăţii face din card principalul obiectiv în acest an

Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a bifat descentralizarea şi strângerea primilor bani din clawback la capitolul realizări în 2010, însă introducerea cardului de sănătate, prognozată iniţial pentru 1 ianuarie anul acesta, a taxei pe fast-food şi subordonarea Casei de Asigurări reprezintă proiecte la care fie mai lucrează, fie au fost revizuite.

"La o săptămână în funcţia de ministru al sănătăţii mi-am dat seama că acel scop (1 ianuarie 2011 de introducere a cardului - n.red.) nu a fost realist. Procesul de informatizare a pornit ireversibil şi va fi finalizat", a spus Cseke Attila într-o conferinţă de presă în care a făcut un bilanţ al mandatului său. În aceeaşi perioadă a anului trecut Cseke Attila nota printre priorităţile sale introducerea taxei de fast-food, proiect care a născut controverse în rândul jucătorilor din piaţa restaurantelor şi care a fost abandonat.

"Propunerea a venit în prima conferinţă de presă cu dvs. şi v-am dat această posibilitate de analiză, din care a ieşit o întreagă dezbatere", a spus ministrul, care a adăugat că rămâne la "ideea că în domeniul obezităţii trebuie să gândim ceva".

Investiţii în oncologie şi ambulanţe

În ceea ce priveşte cardul de sănătate, primele documente vor fi emise luna aceasta, iar distribuţia se va face începând din septembrie. Cardul reprezintă actul de identitate al pacientului în relaţia cu medicul, document fără de care cadrele medicale vor solicita plata serviciilor prestate.

Clawback-ul, un alt proiect controversat, însă iniţiat de fostul ministru Ion Bazac la finalul mandatului, şi care reprezintă o taxă pe vânzările companiilor de medicamente, a strâns primii bani în conturile sănătăţii în partea a doua a anului 2010, dar mult sub nivelul prognozat. Obiectivul iniţial care viza contribuţii de 600 mil. lei (142,8 mil. euro) nu a fost bifat după ce plăţile au fost de numai 30 mil. lei (7 mil. euro).

Cseke Attila spune că principalul său obiectiv, descentralizarea, a fost atins. Din vară, 373 de spitale au fost trecute în administrarea autorităţilor locale, iar 52 au rămas la Ministerul Sănătăţii.

În ceea ce priveşte anul 2011, ministrul şi-a propus pe lângă introducerea cardului şi desfiinţarea mai multor spitale, dar şi investiţii în modernizarea şi dotarea cu aparatură a unor secţii de oncologie şi anestezie-terapie intensivă. Suma totală alocată este de peste 190 mil. lei (45 mil. euro). Ministrul mai vrea să cumpere şi 202 ambulanţe. Este pentru prima dată după mai mulţi ani când un ministru al sănătăţii vorbeşte despre investiţii, în condiţiile în care în trecut cei mai mulţi aveau pe buze cuvinte precum "fonduri insuficiente".

Locuinţă de serviciu pentru reţinerea medicilor în ţară

Investiţiile vin după ce anul trecut incendiul de la Maternitatea Giuleşti în care au murit şase nou născuţi a adus în discuţie atât dotarea cu aparatură a spitalelor, cât şi insuficienţa cadrelor medicale.

Din 2007 până în prezent peste 12.700 de medici, farmacişti şi stomatologici au solicitate documentele necesare muncii în alte state ale UE. Pentru reţinerea cadrelor medicale, ministrul a redus durata rezidenţiatului şi propune primăriilor să le ofere locuinţe de serviciu cu condiţia încheierii unei clauze de fidelitate pe o perioadă de 5 ani.

Bugetul Ministerului Sănătăţii se ridică la 4,4 mld. lei (1 mld. euro) anul acesta, în scădere cu 38% comparativ cu 2010, în timp ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are cu 7% mai puţini bani adică 16,5 mld. lei (4 mld. euro). Ministerul are trei reprezentanţi în consiliul de administraţie (CA) al CNAS. Până în 2011 instituţia avea un singur membru, însă legislaţia care a fost schimbată îi permite acum mai mulţi reprezentanţi. Numărul total al membrilor CA a fost redus de la 17 la 7.