Ministerul de Finanţe refuză să comenteze ipoteza ca bugetul de stat să suporte în 2013 corecţiile financiare de 800 mil. euro (0,57% din PIB) - dictate de Comisia Europeană pentru cele cinci programe operaţionale care au fost presuspendate anul trecut - cum cere într-un memorandum ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici.
„Aţi văzut dumneavoastră memorandumul? L-aţi văzut pe ordinea de zi (a şedinţei de guvern de miercuri – n.n.)? Daţi-mi voie să nu comentez“, afirmă ministrul bugetului Liviu Voinea. De ce nu comentează ministrul bugetului un document care a fost în discuţia guvernului miercuri şi ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare? Nu are aceşti bani?
Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici spune că suma – 800 mil. euro corecţia financiară decisă de Comisia Europeană pe programele operaţionale pentru perioada 2009-2011 (deci nu din vina actualului guvern) - sunt prevăzute în bugetul pe 2013.
Totuşi, în legea bugetului nu există un capitol dedicat situaţiilor în care bugetul de stat trebuie să suporte corecţii financiare în urma cheltuirii deficitare a fondurilor UE. La capitolul VIII sunt prevăzute cheltuielile cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (finanţare naţională, finanţare UE, cheltuieli neeligibile), dar nimic despre situaţia de mai sus.
Ordonanţa de Urgenţă 64/2009 prevede modul în care este alimentat un cont naţional din care să fie suportate astfel de cheltuieli (în continuarea ei există un ordin recent al Finanţelor şi Ministerului Fondurilor Europene care detaliază situaţia).
„Nu ştiu dacă acest cont este alimentat corespunzător. Când am plecat din guvern nu era“, spune fostul ministru al fondurilor europene Leonard Orban.
Teodorovici afirmă însă că banii există într-un „fond tampon“ şi nu este nevoie de vreo corecţie pe buget, iar astfel de plăţi nu vor avea înfluenţă asupra deficitului bugetar: „Memorandumul avizat de vicepremierul Liviu Dragnea va fi discutat săptămâna viitoare în guvern“.
Fie că are sau nu bani, bugetul pe 2013 trebuie să suporte o bună parte a corecţiilor dictate pentru perioada 2009-2011.
Practic, bugetul nu dă niciun ban înapoi Comisiei Europene. Dar, în momentul în care Bucureştiul transmite Bruxellesului cererile de rambursare şi primeşte banii, primeşte mai puţin cu 5%-25%, în funcţie de ce corecţie financiară a fost decisă pe o axă a unui program. La beneficiari trebuie să ajungă 100% din bani, dacă vina pentru corecţii aparţine statului, explică Teodorovici (dacă vina este a beneficiarului, suportă el). În aceste condiţii, bugetul trebuie să completeze ceea ce este reţinut de Comisia Europeană (banii nu sunt definitiv pierduţi, pot fi cheltuiţi pe alte proiecte până în 2015).
Ministrul fondurilor spune că va transmite Comisiei Europene până în vară cereri de rambursare de 2,5 mld. euro. Asta înseamnă că, dacă România va primi banii, bugetul trebuie să scoată câteva sute de milioane de euro pentru ca la beneficiari să ajungă întreaga sumă.
Ţinta de absorbţie pe care Ministerul Fondurilor şi-a fixat-o pentru 2013 este de cel puţin 6,5 mld. euro. Rata de absorbţie (rambursare) pe fondurile structurale a ajuns la 13% - 2,5 mld. euro din totalul fondurilor de 19,6 mld. euro alocate României între 2007-2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
