Ministrul finanţelor Eugen Teodorovici a justificat ieri în faţa parlamentarilor măsura renunţării la impozitarea bacşişului afirmând că măsura a fost „o experienţă, nu un eşec“.
„Această idee, a impozitării bacşişului, a apărut în 2012, măsura a fost adoptată acum în contextul binecunoscut al controlalelor ANAF, mai precis atunci când se găseau în case de marcat diferenţe de bani nefiscalizate. Întreaga piaţă era nemulţumită de închiderea firmelor, aşa că am optat pentru această soluţie. Important este faptul că nu a fost o măsură pentru a mări taxele la buget, ci pentru a rezolva o problemă punctuală. Implementarea măsurii convenită cu reprezentanţii industriilor cu profil a ridicat şi alte nemulţumiri, iar pentru a le rezolva, am organizat o nouă consultare la sfârşitul săptămânii trecute şi am încercat să găsim împreună soluţii alternative, care să fie în beneficiul ambelor părţi. Concluzia întâlnirii a fost aceea de a renunţa la bacşişul reglementat prin ordonanţa de urgenţă 8/2015. Au fost voci în cadrul acestei întâlniri care au susţinut păstrarea măsurii într-o formă opţională, dar, având în vedere că în practică apar situaţii care nu pot fi rezolvate, am renunţat la această măsură“, a afirmat Teodorovici.
El a spus că impozitarea bacşişului şi renunţarea la ea au fost măsuri convenite cu „piaţa“ şi că „a fost o experienţă, nu un eşec“.
Eliminarea impozitului pe bacşiş a fost anunţată săptămâna trecută, după doar câteva zile de la intrarea în vigoare a legii.
„Din păcate nu se poate reglementa în toate speţele sale“, a spus Teodorovici atunci. Guvernul aştepta în jur de 154 de milioane de lei în acest an şi 300 milioane lei anul viitor din impozitarea bacşişului. Acest lucru înseamnă că statul a evaluat „piaţa bacşişului“ spre 1,8 miliarde de lei (400 mil. euro) anual.
