În timp ce sirenele de raid aerian şi zgomotul exploziilor sunt acum un sunet nocturn familiar pentru locuitorii Kievului, tot mai mulţi dintre ei s-au refugiat în staţiile de metrou din oraş, luptând împotriva plictiselii în aşteptarea a ceea ce va urma, scrie Reuters.
Deşi Kievul a fost scutit până acum de bombardamentele intense observate în oraşe precum Harkov sau Mariupol, autorităţile spun că cel puţin 60 de civili au fost ucişi în capitală de când Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina pe 24 februarie.
Exploziile de dinainte de răsărit, care se aud în tot oraşul, au devenit o parte obişnuită a vieţii, iar resturile de la loviturile de rachete distrugând zeci de clădiri rezidenţiale şi făcând imposibilă o viaţă normală.
Arhitecta Natalia Nochevchuk, care s-a adăpostit în staţia de metrou Syrets din oraş încă din prima zi a războiului, a declarat că de mai bine de trei săptămâni îşi împarte timpul între casa ei şi metrou.
"Uneori mă duc la apartamentul meu pentru a face un duş şi a găti ceva de mâncare, dar pentru o noapte, mă întorc neapărat la adăpost, deoarece este cu siguranţă unul dintre cele mai sigure locuri de dormit."
Kremlinul a negat în repetate rânduri că ar fi vizat civili în timpul a ceea ce numeşte o "operaţiune militară specială", în timp ce Ucraina a acuzat forţele ruse de comiterea de crime de război prin bombardarea deliberată a zonelor rezidenţiale.
Cu forţele ruseşti masate în afara Kievului, cozi lungi de maşini s-au îndreptat spre ieşirea din oraş în ultimele săptămâni, lăsând străzile într-o linişte sinistră, în timp ce mii de oameni s-au alăturat unui exod în urma căruia cel puţin 3 milioane de ucraineni au fugit din ţara lor.
Pentru cei care au rezistat, metroul oferă cel puţin garanţia unui somn sigur.
La staţia Syrets, serviciile reduse de metrou încă trec prin staţie, dar peronul a fost transformat în corturi şi paturi improvizate, cu familii care se instalează noapte de noapte, uneori însoţite de animalele lor de companie.
Pe măsură ce zilele trec şi luptele nu dau semne că se vor sfârşi, modul de a umple timpul, în special pentru familiile cu copii, este o problemă constantă.
"Viaţa aici este monotonă", a declarat agentul de securitate Alexander Ivochenko, adăpostit împreună cu soţia sa Katarina şi copiii mici Danila şi Kira. "Nu avem nimic de făcut aici decât să avem grijă de copii şi să încercăm să ne păstrăm igiena personală aşa cum putem."
