Procesul de recrutare a suferit o serie de schimbări strâns corelate cu evoluţia economiei româneşti în ultimii 10- 15 ani, iar acest lucru s-a observat mai ales la intersecţia dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii: dacă în urmă cu 14 ani se angajau absolvente de facultate pe poziţii de secretară, în prezent, în unele domenii, nici cel mai bine pregătiţi candidaţi nu îşi găsesc slujba pentru care s-au pregătit.
„La începutul activităţii noastre, recrutam profiluri destul de simple. Îţi părea rău să constaţi că plasezi ca secretară sau ca asistentă o persoană care a terminat o facultate şi un masterat şi care ştie mult mai multe decât i se cere în job. Am trecut apoi prin perioada 2006- 2007, când nu găseai candidaţi aproape deloc pregătiţi pentru ce aveai nevoie. În acel moment, aveam un focus deosebit pentru activităţile de business process outsourcing, căutam customer service representatives, oameni care să ştie parte de financiar- contabilitate şi să cunoască limbi străine, cel puţin două, limba engleză era implicită. Era complicat să faci faţă situaţiei: existau posturi, nu existau candidaţi“, a explicat Mirela Marinescu, Head of Executive Search în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT, prezentă la cea de-a XII-a ediţie a dezbaterilor HR Insider, organizată la finalul lunii trecute de către ZF Corporate, serviciul online de ştiri cu plată al ZF. Tema dezbaterii din această ediţie a fost „Ce specializări se caută pe piaţa muncii, dar nu se învaţă în şcolile, liceele şi facultăţile din România?“
„În prezent ne confruntăm cu situaţia inversă: avem ceva candidaţi, mai mulţi decât erau înainte, dar nu mai sunt posturile pentru care ei s-au pregătit. Domeniul bancar este un exemplu în care sunt oameni bine pregătiţi, dar care au acum o problemă în a-şi găsi un loc de muncă“, a mai spus Mirela Marinescu, care lucrează în cadrul firmei de recrutare APT de circa 14 ani.
În opinia sa, există mai multe zone în care se pune problema lipsei de profesionalism în pregătirea tinerilor, iar un exemplu este absenţa aşa-numitelor soft-skills, unde intră, de exemplu, abilităţile de comunicare.
„Mai sunt aspecte legate de munca în echipă, mai ales tinerii sunt tentaţi să dea vina pe colegul de lucru pentru ce nu realizează, nu se concentrează pe rezultat. Dacă tânărul poate dovedi şi explica de ce nu a reuşit un proiect, pentru el e suficient, ceea ce nu este bine din perspectiva angajatorului, pentru că nu se concentrează pe găsirea de soluţii. Sigur, toate aceste lucruri se învaţă, dar sunt şi nişte obiceiuri cu care vin din şcoală, pentru că li s-a permis să treacă examenele în această manieră. Din păcate, vin cu aceste obiceiuri şi pe piaţa muncii“, a mai spus Mirela Marinescu.
Totuşi, a spus ea, există mai multe organizaţii care şi-au unit eforturile ca să aibă o bună comunicare cu universităţile, iar rezultate încep să se vadă, dar sunt destul de timide şi nu acoperă nevoia din prezent a pieţei.
Citiţi pe fluxul Profesii de pe www.zfcorporate.ro, platforma online de ştiri cu plată a Ziarului Financiar, cele mai importante declaraţii din cea de-a XII-a ediţie a întâlnirii HR Insider, organizată pe tema „Ce specializări se caută pe piaţa muncii, dar nu se învaţă în şcolile, liceele şi facultăţile din România?“
