Creşterea economică a încetinit în al doilea trimestru (T2), comparativ cu primele trei luni ale anului, evoluţia fiind anticipată şi de Guvern, care şi-a redus estimarea de la 0,4-0,3% la 0,2-0,3%, în timp ce unii analişti prognozează chiar o uşoară scădere faţă de primul trimestru.
Temperarea creşterii PIB vine pe fondul încetinirii ritmului de creştere al exporturilor şi implicit a industriei, şi continuarea trendului de contracţie a consumului privat.
În primul trimestru din acest an, economia a înregistrat un plus de 0,7% faţă de ultimul trimestru din 2010. Institutul Naţional de Statistică anunţă marţi 16 august la ora 9:00 rezultatul pentru al doilea trimestru. Guvernul a revizuit în uşoară scădere estimarea privind creşterea PIB în al doilea trimestru, de la 0,3-0,4% cât anticipa iniţial, şi mizează pe o evoluţie mai bună în trimestrul trei datorită producţiei agricole, pentru a atinge ţinta pe întregul an de 1,5%, potrivit agenţiei Mediafax.
În termeni anuali, creşterea economică ar urma să fie în jur de 1%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o încetinire substanţială faţă de rata de 1,7% înregistrată în primul trimestru, care a depăşit aşteptările analiştilor.
Analiştii ING Bank, care în mod uzual au cele mai pesimiste prognoze, anticipează că economia a înregistrat o scădere de 0,1% în T2 faţă de T1, estimarea pentru rata anuală fiind de plus 1,2%.
Barclays Capital, divizia de investiţii a uneia din cele mai mari bănci din lume după active, consideră că există semne în indicatorii lunari că în T2 s-a înregistrat o încetinire substanţială a creşterii economice. Barclays avea la sfârşitul anului trecut una din cele mai pesimiste estimări privind creşterea economică a României în 2011, de doar 0,4%, însă şi-a îmbunătăţit în martie estimarea la 1%, anticipând că investiţiile şi consumul se vor stabiliza şi exporturile nete vor contribui la o creştere pozitivă pentru întregul an.
Acum însă, analiştii britanici consideră că se va dovedi prematură concluzia că economia a ieşit din recesiune şi văd riscuri considerabile în sensul ajustării în jos a prognozei.
"Recuperarea incipientă din T4 2010 şi T1 2011 s-a datorat în principal cererii externe mai puternice, exporturile crescând. În ultimele luni tendinţa s-a inversat, existând un declin al exporturilor. Încetinirea exporturilor începe să afecteze balanţa comercială. Există o posibilitate puternică ca în România lânczeala economiei să continue pentru ceva timp."
Problema pentru exporturi este cererea, încetinirea creşterii exporturilor fiind un semn rău pentru creşterea economică, deoarece exporturile şi stocurile au fost principalii contributori la creşterea din prima parte a anului, în opinia lui Dan Bucşa, economitul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Şi analiştii băncii americane Citi se aşteaptă la o rată de creştere a PIB în T2 mai lentă decât cea din T1. Şi nu doar pentru România, ci şi în cazul Cehiei, Ungariei sau Slovaciei.
BCR, cea mai mare bancă locală după active, este ceva mai optimistă, anticipând o creştere economică de 0,4% în T2 faţă de T1 şi un avans anual de 1,5%
Ce s-a întâmplat cu principalii indicatori în T2
După o serie de evoluţii bune înregistrate în luna mai, iunie a adus veşti proaste de la o serie de indicatori macro privind economia.
Ritmul de creştere al exporturilor a încetinit puternic în iunie la 11,9%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând cel mai modest avans din ultimul an şi jumătate. Industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii doi ani prin intermediul exporturilor, rămânând motorul care susţine economia. Însă, după ce în primele luni ale anului producţia industrială avea şi creşteri de două cifre, faţă de 2010, în iunie avansul a frânat la doar 3,2%.
Încetinirea este normală în condiţiile diminuării ratei de creştere a principalilor noştri parteneri comerciali din zona euro în contextul crizei datoriilor, dar şi a dificultăţilor de finanţare de pe piaţa internă. Problema este că cel mai probabil activitatea în industrie va continua să încetinească în perioada următoare, după cum anticipează o serie de analişti. Astfel, speranţele se leagă acum de anul agricol bun.
Activitatea comercială s-a temperat, întrucât Germania, locomotiva zonei euro, începe să simtă efectele încetinirii economiei mondiale. Economia germană a crescut cu 1,5% în primul trimestru al acestui an, iar mulţi economişti anticipează că ritmul de expansiune a încetinit în al doilea trimestru la maximum 0,5%.
Deşi au apărut uşoare semne pozitive în construcţii în mai, semnalele nu sunt încă încurajatoare, iar problema principală rămâne consumul. Comerţul românesc nu a venit cu veşti bune nici în al doilea trimestru, după doi ani de scăderi aproape continue.
Retailul a continuat să se contracte faţă de 2010 pe seama scăderii puterii de cumpărare a românilor datorită nivelului ridicat al inflaţiei şi diminuării veniturilor, precum şi ca urmare a menţinerii la nivel scăzut a încrederii consumatorilor.
De când a început criza în România, numeroşi antreprenori, manageri şi bancheri vorbesc despre încurajarea consumului privat ca soluţie a relansării economiei.
Însă economiştii susţin că avansul consumului trebuie să fie ancorat în oferta internă, nu în importuri.
Cum va fi 2012
Ghizdeanu a spus că deja Guvernul a luat în calcul o eventuală încetinire a creşterii Produsului Intern Brut în 2012. Astfel, deşi prognoza oficială a Comisiei pentru 2012 este în continuare de 4%, faţă de 3,7% a FMI (care a redus-o de la 3,9%), în Strategia Fiscal-Bugetară pentru următorii trei ani creşterea economică cu care se lucrează este de 3,5%-4%.
"Vom vedea ce se va mai întâmpla în zona euro şi ne vom adapta prognoza în septembrie. Pe baza acelor date despre creşterea economică în 2012 va fi construit bugetul pentru anul următor", a spus Ghizdeanu.
ING a anunţat deja că va revizui prognoza de creştere economică pentru România în 2012 din cauza retrogradării ratingului SUA şi a semnelor proaste de pe pieţele financiare externe.
Ce s-a întâmplat în T1
PIB-ul a urcat în T1 cu 0,7% faţă de ultimele trei luni din 2010, aceasta fiind a doua creştere consecutivă trimestru la trimestru, ceea ce echivalează cu ieşirea tehnică a economiei din recesiune.
Cea mai mare contribuţie la revenirea economiei a avut-o industria, cu o creştere de 10% faţă de perioada ianuarie-martie 2010, dinamica pozitivă a industriei fiind susţinută în principal de cererea externă.
Consumul intern s-a contractat însă cu 0,5% faţă de primul trimestru din 2010. O contribuţie pozitivă la creşterea economiei au avut şi comerţul, transporturile sau telecomunicaţiile. Activitatea din servicii a scăzut însă cu 6,1%, iar cea din construcţii s-a diminuat cu 2,4%.
Agricultura a avut, de asemenea, o contribuţie negativă la PIB, înregistrând o scădere de 0,4% faţă de perioada ianuarie-martie 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
