♦ „Părinţii şi profesorii au dreptul de a da în judecată primăria, dar şi guvernul, pentru că acesta din urmă este reprezentantul puterii executive şi educaţia ţine de un drept constituţional. Elevilor şi profesorilor trebuiau să le fie puse la dispoziţie alte spaţii în care să se facă şcoală în cel mult două schimburi, aşa cum este corect, legal şi practicat în toată Europa”, afirmă Ştefania Stoica, avocat în Baroul Bucureşti, cu 19 ani de experienţă în drept penal, constituţional, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, drept administrativ şi educaţie.
„Domnule preşedinte, când eraţi elev, cât dura ora dumneavoastră şi cât dura pauza?” este întrebarea aproape retorică pe care şi-o pune un avocat care analizează cazul mai multor şcoli din Bucureşti care astăzi, în 2024, învaţă în trei schimburi.
La această întrebare, totuşi, aşteaptă un răspuns părinţii a mii de copii care au în fiecare zi ore de 40 de minute şi pauze de cinci minute, profesorii şi conducerea unor şcoli care nu au mai funcţionat după programul obişnuit, cu ore de 50 de minute şi pauze de zece minute, de mult prea mult timp.
„Statul, prin guvern şi primărie, este obligat să asigure dreptul la educaţie. Educaţia este un drept constituţional. Educaţie înseamnă să existe timp şi loc suficient pentru toţi copiii şi profesorii în şcoli. Nu este legal să se înveţe în trei schimburi indiferent de cum este împărţită desfăşurarea orelor. În ordinul nr. 4183 din 4 iulie 2022, la articolul 11, este trecută organizarea programului şcolar. Pentru elevii din învăţământul primar, ora de curs trebuie să aibă 45 de minute, iar pauza 15 minute. La clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal, ora de curs trebuie să aibă 50 de minute şi pauza 10 minute. Dar la şcolile în trei schimburi, aceste durate nu pot fi respectate”, a spus pentru ZF Ştefania Stoica, avocat în Baroul Bucureşti, cu 19 ani de experienţă în drept penal, constituţional, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, drept administrativ şi educaţie.
Ziarul Financiar a consultat un avocat pentru a verifica dacă situaţia şcolilor care învaţă în trei schimburi este legală şi dacă părinţii, profesorii şi conducerea şcolilor care funcţionează astfel pot cere aplicarea unor sancţiuni pentru stat şi primăriile care nu respectă dreptul la educaţie al elevilor.
Acest demers a pornit de la un caz concret al unui părinte care a afirmat că fiica sa a început clasa întâi în acest sistem de trei schimburi şi acum, în clasa a patra, învaţă după acelaşi program. Mai bine de trei ani de zile au trecut fără nicio schimbare şi fără nicio sancţiune pentru stat sau primării.
„Părinţii şi profesorii au dreptul de a da în judecată primăria, dar şi guvernul, pentru că acesta din urmă este reprezentantul puterii executive şi educaţia ţine de un drept constituţional. Elevilor şi profesorilor trebuia să le fie puse la dispoziţie alte spaţii în care să se facă şcoală în cel mult două schimburi, aşa cum este corect, legal şi practicat în toată Europa”, afirmă avocata.
Aşadar, soluţii şi sancţiuni există şi pot fi aplicate. Părinţii, mai spune ea, pot notifica primăriile pentru a le pune la dispoziţie astfel de spaţii. Primăriile şi guvernul pot fi obligaţi legal la plata unor daune pe fiecare zi de întârziere dacă nu îşi respectă termenele de finalizare a lucrărilor.
Realitatea este că sunt multe situaţii în care părinţii fie sunt dezinteresaţi, fie nu au timp sau nu ştiu că elevilor li se încalcă într-adevăr acest drept la educaţie, mai spune ea, iar din aceste motive lucurile nu se schimbă şi mii de copii pierd ani de şcoală din cauza acestui program haotic.
Aşadar, este important ca şcolile şi părinţii copiilor aflaţi în această stuaţie să înţeleagă că au dreptul la educaţie şi că pot da în judecată statul şi primăriile care îl încalcă.
„Elevii şi profesorii trebuie să aibă curajul să îşi ceară dreptul la educaţie, dreptul de a ţine şi de a participa la ore de curs de 50 de minute şi să aibă, totodată, pauzele de care au nevoie, de zece minute”, a mai spus Ştefania Stoica.
Faptele notorii, atunci când vorbim despre un drept constituţional, cum este educaţia, explică avocata, nu trebuie dovedite. Astfel, nu trebuie să fie căutat vreun temei legal în vreo lege sau vreun ordin pentru că în caul acestor şcoli care învaţă în trei schimburi, lucrurile sunt evidente şi pot fi probate.
Orice profesor, exemplifică ea, are o planificare pentru anul şcolar, care necesită un anumit timp, iar dacă durata orelor este micşorată, însă programa rămâne aceeaşi ca pentru ore de 50 de minute, este evident că profesorul nu mai poate oferi un act educaţional complet.
„Statul, Guvernul şi Primăriile pun pe umerii copiilor şi profesorilor o presiune prin lipsa lor de a construi şcoli şi de a asigura condiţii optime pe durata renovării celor existente. Statul român se aşteaptă ca profesorii şi elevii să fie soldaţi universali şi în ore de 40 de minute să facă faţă programei şcolare, care este gândită la fel ca pentru orele de 50 de minute”, a punctat avocata.
În Bucureşti s-a ajuns la supraaglomerarea şcolilor, spune Ştefania Stoica, iar acest lucru s-a întâmplat chiar sub ochii primăriilor, care au permis să se ajungă aici.
„Familiile se înmulţesc, primăriile acordă autorizaţii de construire pentru complexe rezidenţale, fără însă a asigura şi şcoli pentru familiile respective. Aceasta este o problemă în sistemul de învăţământ de după Revoluţie. Nu s-au construit şcoli.”
Lipsa de implicare a statului român atunci când vine vorba de educaţie, mentalitatea tipic românească a sistemului public „lasă, că merge şi aşa” şi infrastructura şcolară limitată din Bucureşti sunt nişte certitudini.
Însă, pentru ca lucrurile să se poată schimba, este nevoie de o mobilizare puternică a tuturor celor care sunt implicaţi în această situaţie şi cărora li se încalcă dreptul la educaţie – părinţi, profesori, directori de şcoli. Ei trebuie să ştie şi să înţeleagă că au acest drept şi să înceapă să şi-l ceară.
