Daniel Anghel, PwC: Să sperăm că accentul se va pune pe digitalizare şi îmbunătăţirea colectării, mai ales că efortul mediului de afaceri de implementare este unul foarte mare şi nu este lipsit de costuri. Digitalizarea este cheia. Deficitul bugetar este de 86,6 mld. lei, iar decalajul de TVA este de 40 mld. lei, adică aproape jumătate din deficitul bugetar. Dacă eforturile de digitalizare s-ar materializa, am putea avea un plus de încasări de cel puţin 15 mld.
Radu Ciobanu, profesor de finanţe la ASE: Din punctul meu de vedere, anul 2025 va fi un an mai greu pentru români decât 2024. Şi atunci mă aştept ca pe undeva guvernul, pentru a rezolva o parte din acest deficit bugetar mare, să crească, să decidă o creştere a taxelor. Poate nu înseamnă acest lucru procente mai mari la impozitul pe profit, la TVA, dar sigur va însemna o diminuare şi mai mare a ariei de aplicare a sistemului micro. Totodată, e posibil ca să vorbim despre anumite, să spunem, anulări ale unor facilităţi fiscale pentru anumiţi salariaţi
Guvernul nu reuşeşte nici pe hârtie să reducă deficitul bugetar, care ar fi trebuit să ajungă la 3% din PIB în 2024 (potrivit înţelegerilor de dinaintea pandemiei cu Comisia Europeană). Ministrul finanţelor spune că această ţintă va fi atinsă abia peste şapte ani, dar costurile pentru acoperirea acestui deficit vor fi enorme pentru că pieţele fianciare sunt predispuse la riscuri, au bani, dar taxează pe măsura riscului.
Economia va creşte cu până la 3% în acest an, însă creşterea nu va ajuta destul bugetul, când în celălalt taler al balanţei sunt cheltuielile bugetare, care nu pot să nu fie onorate în an electoral şi care vor depăşi cu mult veniturile. Cum colectarea mai bună la bugetul de stat este deficitară, în ciuda taxelor mici, rămâne o singură soluţie pentru menţinerea deficitului bugetar sub control: majorarea acestor taxe. În România impozitul pe profitul companiilor este de 16%.
