♦ Pieţele financiare nu vor tolera un deficit bugetar în continuare mare în următorii şapte ani, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal ♦ Declaraţiile sale vin în contextul în care ministrul de finanţe Marcel Boloş a spus, pentru presa internaţională, că România va ajunge înapoi la un deficit de 3% din PIB într-un orizont de şapte ani.
„Eu nu văd cum ar fi posibil să mai stăm 7 ani de zile ca să reducem deficitul la sub 3% di PIB şi vă dau un argument care nu poate fi pus la îndoială: nu ne finanţează nimeni încă 7 ani de zile cu deficite de 5-6% din PIB, pentru că necesarul de finanţare este unul foarte mare pentru capacitatea de absorbţie a pieţelor financiare pe care le avem în România”, a spus Ionuţ Dumitru la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.
România a avut anul trecut un deficit bugetar de 5,7% din PIB (18 mld. euro), dar situaţia s-ar putea să fie şi mai rea în 2024 pentru că anul electoral vine cu cheltuieli publice masive – cresc salarii, cresc pensii, dar economia va creşte mai modest, undeva spre 2-3%. Prin urmare, cheltuielile se fac nu din venituri în plus la buget, ci din împrumuturi. Deja România se împrumută scump, la dobânzi de 7%, la zece ani, în vreme ce datoria publică este la 50% din PIB, iar pieţele văd asta şi-şi pun întrebarea dacă ţara îşi poate rambursa datoria. Deocamdată poate dar, dacă România continuă cu aceste deficite, atunci apar semne de întrebare. România a ratat în 2023 oportunitatea reducerii deficitului (a consolidării fiscale) care a fost egal (aproape) cu cel din 2022.
Este nevoie ca guvernul să arate pieţelor financiare că reduce deficitul bugetar. Investitorii internaţionali au creditat România, chiar dacă nevoia de împrumut a fost mare, pentru că ţara a oferit, în unele cazuri, cele mai bune dobânzi din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, această situaţie nu poate ţine la nesfârşit şi dobânzile inclusiv cele la care se împrumută guvernul, vor scădea. Din acel moment, explică Ionuţ Dumitru, este vorba şi de prima de risc a ţării când va fi vorba de finanţarea deficitului şi datoriei publice.
„Trebuie să arăţi pieţelor financiare un efort de consolidare. Sigur, nu se aşteaptă nimeni ca la anul să reduci deficitul la sub 3% din PIB. Dar nici în şapte ani. Cred că e mult prea mult pentru pieţele financiare. Nu numai dobânzile interne contează, adică dobânda de politică monetară, dar şi prima de risc. Depinde şi care va fi percepţia de risc de ţară”, a mai spus el.
Ce a spus Ionuţ Dumitru despre excedentul de lichiditate de 60 mld. lei de la BNR:
► Este un exces de lichiditate de 60 mld. lei din cheltuielile Ministerului de Finanţe. Banii aceştia au fost introduşi de către Ministerul de Finanţe. Principalul jucător în piaţa lichidităţii în momentul de faţă este Ministerul de Finanţe care, prin cheltuielile publice mai mari decât veniturile, prin plăţile pe care le face, introduce lichiditate foarte mare în piaţă şi de aceea avem acest surplus de lichiditate masiv.
► Sunt 60 mld. care nu sunt în piaţă, în piaţa monetară, sunt în afara pieţei monetare, sunt la Banca Naţională plasaţi. În mod normal ar trebui încet-încet, dacă creditarea îşi revine, să fie absorbiţi.
► Poate absorbi economia din România acest surplus? Pe un orizont de termen scurt, probabil că nu. Dacă ne uităm la dinamica creditării, e în continuare destul de slabă. Adică dacă ne uităm la cifre, vedem că deja de ani de zile noi avem o reducere a creditului ca procent din PIB.
► Probabil că odată ce dobânzile îşi vor relua tendinţa descrescătoare şi vom avea dobânzi mai mici după luna mai, când BNR ar putea să înceapă să reducă dobânzile, şi cererea de credite va începe să mai să crească mai rapid şi atunci probabil că şi o parte din acest surplus de lichiditate va mai fi pus la pus la muncă, cumva va mai intra în circuitul economic.
Despre dobânzi:
► În momentul de faţă, dobânda de dobânda de politică monetară 7% nu are o relevanţă foarte mare, ci mai degrabă relevantă pentru pieţele financiare este dobânda la facilitatea de depozit, acest 6% şi vedem că dobânzile efective s-au poziţionat şi s-au stabilizat în zona aceasta în jur de 6% ceea ce faţă de trimestrele anterioare, când aveam ceva dobânzi ceva mai mari, a fost o scădere uşoară a dobânzilor interbancare.
► Scăderi mai semnificative vom avea în momentul în care BNR va decide să înceapă un ciclu de relaxare a politicii monetare. Şi în ultima şedinţă a BNR, guvernatorul ne-a dat nişte indicii destul de clare când se va putea întâmpla acest lucru.
► Noi anticipăm în momentul de faţă că se va întâmpla o reducere a dobânzii de politică monetară probabil în şedinţa din mai.
► Noi ne aşteptăm ca odată ce va începe ciclul de reducere a dobânzii, să fie menţinut pasul de 0,25 puncte scădere de dobândă de politică monetară în toate şedinţele până la finalul anului. Adică vedem o scădere a dobânzii de politică monetară până la 5,75% la finalul anului, faţă de nivelul curent de 7%, dacă se confirmă tendinţa dezinflaţionistă.
Despre inflaţie:
► La noi am avut o revenire a inflaţiei în luna ianuarie, pentru că am avut o implementare a unui pachet fiscal de consolidare fiscală care are şi impact inflaţionist. Ştim că avem sau am avut de la 1 ianuarie creşteri de accize, am avut creşteri de cote de TVA, cote reduse de TVA care au fost crescute şi, prin urmare, era clar că luna
► Avem în continuare probleme legate de dependenţa de climă. Tot şocuri exogene se pot produce aici. De ce ne influenţează atât de mult anul agricol, dacă e bun sau dacă e slab? Avem o volatilitate foarte mare a producţiei agricole şi a preţurilor, în special la ceea ce numim legume, fructe, ouă, cu preţuri volatile.
► Am mai avut o serie de decizii care de data asta au ajutat inflaţia, şi anume plafonarea preţurilor unor preţuri la alimente de bază. Lucrurile astea nu pot fi decât temporare, adică nu e în regula economiei de piaţă să ai aşa ceva la un moment dat, probabil că preţurile respective vor reveni la un preţ de piaţă.
► Noi tindem să acordăm un rol foarte puternic politicii monetare. Dar de fapt, dacă ne uităm la cifrele mari, o să constatăm că tracţiunea cea mai mare în termen de politici economice, o are politica fiscală.
► Pentru că politica monetară poate acţiona prin mecanismele sale clasice, unul dintre cele mai importante fiind mecanisme ratei dobânzii. Atâta timp cât ai intermediere financiară foarte scăzută, noi avem creditul ca procent din PIB undeva pe la 25-26% din PIB, cel mai mic din Europa, cam de patru ori mai mic decât media europeană. Nu poţi să ai un mecanism foarte puternic de transmisie a politicii monetare când intermedierea financiară e atât de scăzută, de departe cea mai mică din Europa.
► Mai degrabă ponderea cea mai mare în mixul de politici economice o are politica fiscal-bugetară. Or, dacă politica fiscal-bugetară e una foarte expansionistă şi vedem lucrul ăsta că e de ani de zile, ai un necesar de finanţare foarte mare, vedem că deficitul bugetar mare ne-a condus la o datorie publică de aproape 50% din PIB.
Despre creşterea economică:
► Dacă ne uităm pe cifrele din trimestrul patru, pentru noi a fost o surpriză pozitivă. Dacă ne uităm la creşterea economică, ea a fost 2,9% trimestrul patru faţă de trimestrul patru al anului anterior. Şi surpriza pozitivă vine din două sectoare. Pe de o parte construcţiile, care au crescut foarte puternic în trimestrul patru faţă de trimestrele anterioare şi în al doilea rând, sectorul de servicii de asemenea şi-a îmbunătăţit foarte mult performanţa. Am avut o creştere puternică a serviciilor pe finalul anului trecut.
► Deci am avut o îmbunătăţire a performanţei economice fără niciun dubiu la finalul anului trecut, mai în toate sectoarele şi vânzările cu amănuntul şi s-au îmbunătăţit foarte, foarte mult în ultimele luni din anul trecut, după ce în perioada de vară au avut o evoluţie mai slabă. Aşadar, construcţiile, serviciile de piaţă pentru companii, pentru populaţie, comerţul cu amănuntul şi-au îmbunătăţit performanţa şi am avut o evoluţie mai bună pe finalul anului trecut.
► Tocmai de aceea suntem în încrezători că anul acesta vom avea o performanţă economică relativ bună. Prognoza noastră pe anul acesta e creştere economică de 2,8%. O creştere economică de 3% mi se pare plauzibilă.
► Probabil că va fi un an economic relativ bun, pentru că un 2,8% cât estimăm noi creştere economică pentru anul acesta nu e deloc o creştere rea. Problema este că avem de făcut ajustare fiscală.
