„Demersul MCPDC are inclusiv rolul de a stimula toate autorităţile publice centrale şi locale, nu numai să se conformeze legii, ci să adopte un comportament realmente deschis faţă de cetăţeni, afişând informaţii relevante despre deciziile luate şi bugetul executat. În continuare, acţiunea noastră va viza primăriile municipii de judeţ, centralizare pe care o vom realiza şi publica în cel mai scurt timp“, se arată în comunicatul transmis ieri de instituţie. Acesta mai relevă faptul că publicarea unor astfel de informaţii este obligatorie, prin Legea nr. 544/2001. Este prima evaluare a nivelului de transparenţă din rândul prefecturilor pe care o instituţie publică o face în România. În acelaşi timp, analiza este, practic, unul dintre puţinele „verdicte oficiale“ care arată că transparenţa este o problemă cu adevărat pe plan local, o bilă neagră pe care atât cetăţenii, cât şi oamenii din mediul de business o semnalează de ani buni.
Dintre cele 41 de prefecturi care au intrat în vizorul MCPDC în luna decembrie a anului trecut, instituţiile din Brăila, Teleorman, Vrancea, Bihor, Bistriţa-Năsăud şi Mehedinţi au avut cel mai bun „punctaj“, adică au publicat cele mai multe informaţii pe site-urile proprii. Pe de altă parte, prefecturile din Vâlcea, Iaşi şi Giurgiu au fost codaşe la capitolul transparenţă.
Dacă cele mai sensibile capitole pentru prefecturi par să fie informaţiile de ordin financiar, sunt şi astfel de instituţii care nu au publicat pe site nici măcar actele de funcţionare şi de organizare a prefecturii, informaţii privind programul de funcţionare sau identitatea celor care o conduc.
