Companii

Sfatul unui puternic analist de agrobusiness pentru fermierii români: Investiţi în irigaţii şi învăţaţi managementul riscului

Sfatul unui puternic analist de agrobusiness pentru fermierii români: Investiţi în irigaţii şi învăţaţi managementul riscului

Anul acesta, din cele 8,3 milioane de hectare de teren arabil au fost irigate doar 1%. Foto Shutterstock

Autor: Gabriel Razi

09.10.2012, 00:07 1705

Andree Defois, directorul companiei franceze de consultanţă agricolă Strategie Grains, una dintre cele mai influente voci din industria de agrobusiness mondială, recomandă fermierilor români să investească în irigaţii şi să îşi diversifice portofoliul producţiei pentru a diminua riscurile generate de secetă. "Am câteva sugestii (pentru producătorii agricoli din România - n. red.): să îşi diversifice culturile pentru a diminua riscurile climatice, să dezvolte irigaţiile şi să încerce să crească calitatea producţiilor pentru ca România să poată livra constant grâu de calitate către piaţa mondială", a declarat pentru ZF Andree Defois, analistă care în trecut a condus departamentul de cercetare de piaţă al Louis-Dreyfus, trader-gigant de materii prime agricole cu afaceri de aproape 35,5 mld. euro anul trecut.

Sfaturile analistei vin în contextul în care producţia agricolă vegetală va coborî semnificativ în acest an ca urmare a secetei şi a temperaturilor ridicate din această vară. Deşi piaţa agricolă locală este expusă an de an riscului meteorologic, fermierii nu au nicio protecţie reală în acest sens, în condiţiile în care sistemul de irigaţii este aproape în totalitate nefuncţional. Anul acesta din cele 8,3 milioane de hectare de teren arabil au fost "udate" doar 1%, adică 100.000 de hectare.

Din această cauză Strategie Grains estimează că producţia românească de cereale se va reduce în acest an cu aproximativ 35% faţă de anul precedent, în timp ce recoltele de plante oleaginoase vor înregistra un declin de 40%. Estimările francezilor sunt în ton cu cele venite din alte surse. Spre exemplu, Coceral, o organizaţie europeană a traderilor şi procesatorilor de materii prime agricole preconiza la sfârşitul lunii septembrie că producţia de cereale a României va fi pe minus cu 40%. Pe un ton similar, datele Comisiei Europene arată o corecţie negativă de 35%. "Principalul motiv pentru această evoluţie a fost vremea. A fost secetă toamna trecută în România, astfel că plantele nu au intrat foarte "puternice" în iarnă, care de altfel a fost foarte grea. După ploile puternice din luna mai, temperaturile au crescut foarte mult şi a venit şi seceta. Din aceste cauze productivitatea a fost foarte slabă", a adăugat Defois.

Fermierii locali nu au fost însă singurii afectaţi de secetă din Europa, scăderi de recoltă fiind înregistrate în regiune pe pieţe precum cea grecească, slovacă sau maghiară. Alte două economii lovite în plin de secetă au fost cea spaniolă sau italiană, dar scăderile au fost sub cele înregistrate pe piaţa locală. "În România toate regiunile au fost afectate pentru că nu există un sistem de irigaţii dezvoltat care ar fi permis securizarea unei părţi din producţie, cum a fost cazul anul acesta în Italia şi Spania."

Dependenţa totală de vreme a agriculturii româneşti este vizibilă având în vedere că producătorii agricoli s-au văzut în acest an cu hambarele mult mai goale decât în 2011, un an în care vremea bună a împins în sus recoltele. "Avem două scenarii opuse în 2011 şi 2012. Performanţa din 2011 poate fi repetată în anii următori, dar anul trecut nu poate fi considerat normal pentru agricultura românească. La polul opus, nici 2012 nu poate fi considerat ca fiind normal din cauza unei combinaţii de condiţii foarte proaste."

Pe fondul unor recolte împinse în jos de secetă atât în România, cât şi în vestul Europei, Statele Unite sau Rusia, numărul unu de la Strategie Grains se aşteaptă ca preţurile principalelor materii prime agricole să continue să crească. "Estimăm creşteri în continuare ale preţurilor pe pieţele internaţionale. Această situaţie a influenţat preţurile peste tot în lume şi în special pe cele din Europa de Est, unde producţia a scăzut atât de mult. Având în vedere că în Rusia, Ucraina şi Kazahstan cantităţile disponibile pentru export sunt limitate, economiile europene, şi implicit România, trebuie să exporte cât mai mult posibil."

Pe pieţele internaţionale o tonă de grâu a ajuns să se tranzacţioneze la începutul lunii octombrie pentru un preţ mediu de 350 dolari/tonă, în creştere cu 11% faţă de perioada similară a anului anterior. În România, aceeaşi cantitate de grâu se vindea în ultima săptămână din luna septembrie pentru aproape 1.100 de lei, cu 40% peste cotaţiile din anul precedent.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO