Srdjan Kovacevic, sârbul care a adus pe Calea Victoriei branduriprecum Max Mara, Ermenegildo Zegna sau Emporio Armani, spune că avenit şi rândul provinciei pentru moda de lux, Clujul sau Constanţafiind următoarele ţinte pe harta unui om care de 20 de ani îiîmbracă pe românii cu venituri peste medie.
Kovacevic nu este nicidecum un novice în afacerea cu mărciluxoase de îmbrăcăminte, ci unul dintre primii oameni care au venitacum 20 de ani în România văzând oportunităţile oferite de o piaţăcare abia învăţa capitalismul.
Deşi şi-a construit businessul local timp de aproape douădecenii, devenind unul dintre cei mai importanţi jucători dinfashionul de lux, cu cele cinci francize pe care le deţine - MaxMara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, Coccinelle şi Emporio Armani -Kovacevic este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri.
Primul lucru pe care l-a făcut în România a fost să-şi deschidăun magazin de pantofi, la începutul anilor 1990. Astfel, într-operioadă în care pentru majoritatea românilor luxul în materie deîncălţăminte era reprezentat de o pereche de pantofi Guban sauClujana, sârbul deschidea un magazin cu pantofi Sergio Rossi sauBally în galeria World Trade Center a hotelului Sofitel.
"Era anul 1994 când am decis să vând pantofi Sergio Rossi şiBally. În condiţiile în care o pereche de pantofi la vremearespectivă costa câţiva zeci de lei, o pereche de pantofi aduşi denoi costa 350-400 de mărci germane", îşi aminteşte Kovacevic.
Sârbul recunoaşte că nu a fost uşor, dar spune că exista şi laacea vreme o categorie de clienţi care erau dispuşi să plătească,la fel ca şi acum. Era vorba despre aceia care ieşiseră din ţară şiluaseră contact cu brandurile din străinătate.
"Reuşeam să vindem în medie o pereche de pantofi pe zi."
Victoriei, singura cale pentru lux
După 20 de ani de afaceri în România, Kovacevic vorbeşteimpecabil româna şi spune că a ales piaţa locală la momentulrespectiv dându-şi seama că este "un teren propice pentruprofit".
În perioada '94-'99 omul de afaceri a deschis mai multe magazineîn Bucureşti până să aleagă Calea Victoriei ca destinaţie pentrutoate magazinele de modă în care avea să investească ulterior.
Primul a fost Max Mara în 1999. Aproape opt ani mai târziu i-auurmat Ermenegildo Zegna şi Pal Zileri. În 2008 a fost deschismagazinul Mariella Burani, închis doi ani mai târziu din cauza unorprobleme ale companiei-mamă.
Următoarele două, Coccinelle (genţi) şi respectiv EmporioArmani, au fost deschise în 2009 şi respectiv la finalul anuluitrecut.
Kovacevic, care trăieşte circa şase luni pe an în România, aales Calea Victoriei pentru toate investiţiile sale locale pentrucă această arteră comercială este singura care se pretează pentrumagazine de lux.
"Calea Dorobanţi este populată în special cu magazine de mobilăşi bănci, Centru Vechi cu cafenele, iar Calea Moşilor cu retailericare se adresează segmentelor medium şi low. Mai mult, încartierele rezidenţiale nu există spaţii comerciale", a spusKovacevic.
România nu are nici malluri de lux, cum se întâmplă în oraşeprecum Miami sau Abu Dhabi, "oraşe fără istorie", aşa cum lecaracterizează sârbul.
"În România Cocor a avut o astfel de intenţie, dar nu i-areuşit. Dacă s-ar deschide un astfel de mall eu aş merge dacăvecinii sunt adecvaţi", a mai spus Kovacevic.
Astfel, dincolo de locaţie, un alt lucru care contează enorm înretailul de lux sunt vecinii. Astfel, magazinul Ermenegildo Zegnaeste aproape de Stefanel, care urmează a fi închis în această lună.Un posibil înlocuitor ar fi brandul britanic de lux Burberry.
Un punct nevralgic însă identificat de Kovacevic pe CaleaVictoriei sunt clădirile cu risc seismic, imobilele a căror faţadăstă să cadă, trotuarele strâmbe şi persoane care nu îşi plătescîntreţinerea, fapt ce se repercutează şi asupra magazinelor de laparter, care pot rămâne fără căldură. El spune că ajutorulprimăriei este crucial pentru că aici investitorii privaţi nu potinterveni, ci doar primăria.
Planuri de viitor
Pentru moment, cu cinci branduri în portofoliu, Srdjan Kovacevicspune că este mulţumit şi că nu are în plan să mai aducă noimărci.
"Momentan ne vom concentra pe extinderea în provincie", adeclarat sârbul.
Primul care va ieşi din Bucureşti va fi Max Mara, care înurmătorii doi ani va merge la Cluj, iar ulterior la Timişoara şiConstanţa, "în această ordine". Un alt brand care s-ar putea pretapentru provincie este Coccinelle, potrivit omului de afaceri.
Magazinele din provincie vor fi însă mai mici şi vor necesita oinvestiţie mai puţin costisitoare faţă de unităţile cu suprafeţemari. Dacă magazinele Max Mara, Ermenegildo Zegna sau EmporioArmani - cele mai importante pentru companie - au circa 200-250 demetri pătraţi suprafaţă netă de vânzare în Bucureşti şi necesită 1milion de euro investiţie iniţială, în provincie suprafaţa va fi lajumătate.
"Prevăd o dezvoltare a provinciei în România. În următorii doiani vor creşte atât veniturile locuitorilor, cât şi sumele pe careei le vor cheltui. Oraşe precum Cluj, Timişoara, Arad sau Oradeasunt dezvoltate industrial acum. Acesta este ciclul normal dedezvoltare, întâi industria, apoi retailul", este de părere SrdjanKovacevic.
Omul de afaceri, care a simţit potenţialul local în anii în careMcDonald's sau Metro nici nu auziseră de România, spune că pentruacest segment, pentru moda de lux, există "loc enorm decreştere".
În România, spune el, 70% dintre achiziţiile de produse high-endsunt realizate în străinătate şi doar 30% în ţară. Mai mult, existăîn continuare loc de noi jucători, după ce în ultimul an au fostdeschise magazinele Gucci şi Emporio Armani pe Calea Victoriei.
Alţi jucători din sector mai sunt Louis Vuitton şi Hugo Boss. Cutoate acestea, marjele de profit destul de reduse, de circa 10-15%,ar putea fi un lucru care să-i îndepărteze pe investitori.
"Investitorii s-au orientat către businessuri undeprofitabilitatea este de peste 30%. În modă cu cât mai necunoscuteste un brand cu atât este mai lungă perioada până să atingămaximul. Este nevoie de circa 2-3 ani de acomodare, pentru afideliza clienţii şi pentru a-i face să revină", explică SrdjanKovacevic.
Clientul Max Mara: venituri peste 3.000 deeuro
Dincolo de un spaţiu cu o vizibilitate bună, un magazin fashionde lux cere şi cheltuieli de promovare pe măsură. Kovacevic spunecă această reţetă i-a adus în unităţile pe care le controlează miide clienţii.
"Clientul Max Mara câştigă între 3.000 şi 5.000 de euro,lucrează şi câştigă banii singur şi nu caută opulenţă. ClientulErmenegildo Zegna are caracteristici asemănătoare, iar ca vârstăare între 40 şi 50 de ani. În cazul Emporio Armani situaţia estefoarte diferită. Clienţii au în medie 30 de ani, iar ca veniturisunt persoane care câştigă începând cu 1.000 de euro", spuneKovacevic.
Managerul, care a venit pentru prima dată în România în '81 şipână în '86 a rămas pentru a studia Limbi Străine, spune că areplanuri mari pentru Emporio Armani în ceea ce priveşte partea devenituri. Magazinul deschis în decembrie 2010 în parteneriat cu ofirmă din Cipru (fiecare deţine 50% din franciză) ar putea astfelsă-i aducă lui Kovacevic încasări de circa 1,5 - 2 milioane deeuro, adică mai bine de jumătate din toate afacerile realizate prinintermediul celorlalte branduri.
În 2010 afacerile Alsa Boutiques - companie sub care suntgrupate toate afacerile lui Kovacevic - au fost de 3 milioane eurofără TVA, o valoare similară celei din 2008 şi respectiv 2009. În2009 compania a avut potrivit Registrului Comerţului pierderi de3,4 mil. lei (0,8 mil. euro), de peste trei ori mai mari comparativcu cele înregistrate în 2008. În 2007, compania avea însă un profitde şi 735.000 de lei (circa 220.000 de euro).
"Anul trecut a fost un an greu (2010), însă sectorul este înurcare, aşa că situaţia s-a balansat şi am ajuns la un echilibru.2011 nu va fi diferit."
În prezent, în afara afacerilor din România el mai arebusinessuri în comerţul exterior în Italia şi Serbia.
"Peste 20 de ani mă văd tot în business, însă nu neapărat înRomânia", a conchis Kovacevic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
