Sârbul care a adus Armani pe Calea Victoriei atacă provincia. În doi ani, Max Mara se duce în Cluj, Timişoara şi Constanţa

Srdjan Kovacevic, sârbul care a adus pe Calea Victoriei branduri precum Max Mara, Ermenegildo Zegna sau Emporio Armani, spune că a venit şi rândul provinciei pentru moda de lux, Clujul sau Constanţa fiind următoarele ţinte pe harta unui om care de 20 de ani îi îmbracă pe românii cu venituri peste medie.

Kovacevic nu este nicidecum un novice în afacerea cu mărci luxoase de îmbrăcăminte, ci unul dintre primii oameni care au venit acum 20 de ani în România văzând oportunităţile oferite de o piaţă care abia învăţa capitalismul.

Deşi şi-a construit businessul local timp de aproape două decenii, devenind unul dintre cei mai importanţi jucători din fashionul de lux, cu cele cinci francize pe care le deţine - Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, Coccinelle şi Emporio Armani - Kovacevic este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri.

Primul lucru pe care l-a făcut în România a fost să-şi deschidă un magazin de pantofi, la începutul anilor 1990. Astfel, într-o perioadă în care pentru majoritatea românilor luxul în materie de încălţăminte era reprezentat de o pereche de pantofi Guban sau Clujana, sârbul deschidea un magazin cu pantofi Sergio Rossi sau Bally în galeria World Trade Center a hotelului Sofitel.

"Era anul 1994 când am decis să vând pantofi Sergio Rossi şi Bally. În condiţiile în care o pereche de pantofi la vremea respectivă costa câţiva zeci de lei, o pereche de pantofi aduşi de noi costa 350-400 de mărci germane", îşi aminteşte Kovacevic.

Sârbul recunoaşte că nu a fost uşor, dar spune că exista şi la acea vreme o categorie de clienţi care erau dispuşi să plătească, la fel ca şi acum. Era vorba despre aceia care ieşiseră din ţară şi luaseră contact cu brandurile din străinătate.

"Reuşeam să vindem în medie o pereche de pantofi pe zi."

Victoriei, singura cale pentru lux

După 20 de ani de afaceri în România, Kovacevic vorbeşte impecabil româna şi spune că a ales piaţa locală la momentul respectiv dându-şi seama că este "un teren propice pentru profit".

În perioada '94-'99 omul de afaceri a deschis mai multe magazine în Bucureşti până să aleagă Calea Victoriei ca destinaţie pentru toate magazinele de modă în care avea să investească ulterior.

Primul a fost Max Mara în 1999. Aproape opt ani mai târziu i-au urmat Ermenegildo Zegna şi Pal Zileri. În 2008 a fost deschis magazinul Mariella Burani, închis doi ani mai târziu din cauza unor probleme ale companiei-mamă.

Următoarele două, Coccinelle (genţi) şi respectiv Emporio Armani, au fost deschise în 2009 şi respectiv la finalul anului trecut.

Kovacevic, care trăieşte circa şase luni pe an în România, a ales Calea Victoriei pentru toate investiţiile sale locale pentru că această arteră comercială este singura care se pretează pentru magazine de lux.

"Calea Dorobanţi este populată în special cu magazine de mobilă şi bănci, Centru Vechi cu cafenele, iar Calea Moşilor cu retaileri care se adresează segmentelor medium şi low. Mai mult, în cartierele rezidenţiale nu există spaţii comerciale", a spus Kovacevic.

România nu are nici malluri de lux, cum se întâmplă în oraşe precum Miami sau Abu Dhabi, "oraşe fără istorie", aşa cum le caracterizează sârbul.

"În România Cocor a avut o astfel de intenţie, dar nu i-a reuşit. Dacă s-ar deschide un astfel de mall eu aş merge dacă vecinii sunt adecvaţi", a mai spus Kovacevic.

Astfel, dincolo de locaţie, un alt lucru care contează enorm în retailul de lux sunt vecinii. Astfel, magazinul Ermenegildo Zegna este aproape de Stefanel, care urmează a fi închis în această lună. Un posibil înlocuitor ar fi brandul britanic de lux Burberry.

Un punct nevralgic însă identificat de Kovacevic pe Calea Victoriei sunt clădirile cu risc seismic, imobilele a căror faţadă stă să cadă, trotuarele strâmbe şi persoane care nu îşi plătesc întreţinerea, fapt ce se repercutează şi asupra magazinelor de la parter, care pot rămâne fără căldură. El spune că ajutorul primăriei este crucial pentru că aici investitorii privaţi nu pot interveni, ci doar primăria.

Planuri de viitor

Pentru moment, cu cinci branduri în portofoliu, Srdjan Kovacevic spune că este mulţumit şi că nu are în plan să mai aducă noi mărci.

"Momentan ne vom concentra pe extinderea în provincie", a declarat sârbul.

Primul care va ieşi din Bucureşti va fi Max Mara, care în următorii doi ani va merge la Cluj, iar ulterior la Timişoara şi Constanţa, "în această ordine". Un alt brand care s-ar putea preta pentru provincie este Coccinelle, potrivit omului de afaceri.

Magazinele din provincie vor fi însă mai mici şi vor necesita o investiţie mai puţin costisitoare faţă de unităţile cu suprafeţe mari. Dacă magazinele Max Mara, Ermenegildo Zegna sau Emporio Armani - cele mai importante pentru companie - au circa 200-250 de metri pătraţi suprafaţă netă de vânzare în Bucureşti şi necesită 1 milion de euro investiţie iniţială, în provincie suprafaţa va fi la jumătate.

"Prevăd o dezvoltare a provinciei în România. În următorii doi ani vor creşte atât veniturile locuitorilor, cât şi sumele pe care ei le vor cheltui. Oraşe precum Cluj, Timişoara, Arad sau Oradea sunt dezvoltate industrial acum. Acesta este ciclul normal de dezvoltare, întâi industria, apoi retailul", este de părere Srdjan Kovacevic.

Omul de afaceri, care a simţit potenţialul local în anii în care McDonald's sau Metro nici nu auziseră de România, spune că pentru acest segment, pentru moda de lux, există "loc enorm de creştere".

În România, spune el, 70% dintre achiziţiile de produse high-end sunt realizate în străinătate şi doar 30% în ţară. Mai mult, există în continuare loc de noi jucători, după ce în ultimul an au fost deschise magazinele Gucci şi Emporio Armani pe Calea Victoriei.

Alţi jucători din sector mai sunt Louis Vuitton şi Hugo Boss. Cu toate acestea, marjele de profit destul de reduse, de circa 10-15%, ar putea fi un lucru care să-i îndepărteze pe investitori.

"Investitorii s-au orientat către businessuri unde profitabilitatea este de peste 30%. În modă cu cât mai necunoscut este un brand cu atât este mai lungă perioada până să atingă maximul. Este nevoie de circa 2-3 ani de acomodare, pentru a fideliza clienţii şi pentru a-i face să revină", explică Srdjan Kovacevic.

Clientul Max Mara: venituri peste 3.000 de euro

Dincolo de un spaţiu cu o vizibilitate bună, un magazin fashion de lux cere şi cheltuieli de promovare pe măsură. Kovacevic spune că această reţetă i-a adus în unităţile pe care le controlează mii de clienţii.

"Clientul Max Mara câştigă între 3.000 şi 5.000 de euro, lucrează şi câştigă banii singur şi nu caută opulenţă. Clientul Ermenegildo Zegna are caracteristici asemănătoare, iar ca vârstă are între 40 şi 50 de ani. În cazul Emporio Armani situaţia este foarte diferită. Clienţii au în medie 30 de ani, iar ca venituri sunt persoane care câştigă începând cu 1.000 de euro", spune Kovacevic.

Managerul, care a venit pentru prima dată în România în '81 şi până în '86 a rămas pentru a studia Limbi Străine, spune că are planuri mari pentru Emporio Armani în ceea ce priveşte partea de venituri. Magazinul deschis în decembrie 2010 în parteneriat cu o firmă din Cipru (fiecare deţine 50% din franciză) ar putea astfel să-i aducă lui Kovacevic încasări de circa 1,5 - 2 milioane de euro, adică mai bine de jumătate din toate afacerile realizate prin intermediul celorlalte branduri.

În 2010 afacerile Alsa Boutiques - companie sub care sunt grupate toate afacerile lui Kovacevic - au fost de 3 milioane euro fără TVA, o valoare similară celei din 2008 şi respectiv 2009. În 2009 compania a avut potrivit Registrului Comerţului pierderi de 3,4 mil. lei (0,8 mil. euro), de peste trei ori mai mari comparativ cu cele înregistrate în 2008. În 2007, compania avea însă un profit de şi 735.000 de lei (circa 220.000 de euro).

"Anul trecut a fost un an greu (2010), însă sectorul este în urcare, aşa că situaţia s-a balansat şi am ajuns la un echilibru. 2011 nu va fi diferit."

În prezent, în afara afacerilor din România el mai are businessuri în comerţul exterior în Italia şi Serbia.

"Peste 20 de ani mă văd tot în business, însă nu neapărat în România", a conchis Kovacevic.