George Mucibabici, presedintele Deloitte Romania, compania carea oferit consultanta pentru proiectul de concesiune a AeroportuluiBacau, spune ca legea parteneriatului public-privat (PPP) nu estesuficient de permisiva si pregatirea proiectelor dureaza chiar sidoi ani.
Deloitte a fost alaturi de casa de avocatura Bostina siAsociatii si compania IPTANA consultantul pentru Consiliul JudeteanBacau pentru concesionarea pe o perioada de 34 de ani aAeroportului Bacau, care va atrage in urmatoarele 30 de luniinvestitii de 45 mil. euro din partea companiei Blue Air, a omuluide afaceri Nelu Iordache.
Contractul a fost inchis financiar pe 27 ianuarie, desipregatirile pentru acest proiect au inceput in 2007.
Studiul de fezabilitate minutios, interesul scazut alautoritatilor si numeroasele ambiguitati din legea concesiunilorsunt principalele probleme care intarzie derularea contractelorrealizate in parteneriat public-privat.
"Permisivitatea este principala pro-blema a cadrului legislativpentru parteneriatele public-private, astfel incat sa poata fi dusela bun sfarsit. Prima pro-blema pe care o semnalam si autoritatilora fost complexitatea studiului de fezabilitate solicitat de lege,care in legislatia europeana este mult mai simplificat", spuneMucibabici.
El sustine ca munca si cheltuiala din pregatirea studiului defezabilitate sunt in mare masura o irosire si nu fac decat sa-lincurce pe viitorul candidat, care vine oricum cu propria viziuneasupra proiectului.
"In cultura occidentala si in prezentarile pe care le facem noila nivel mondial pentru astfel de proiecte spunem ca facem oanaliza-diagnostic, care cuprinde due-dilligence legal, unmasterplan al proiectului, o modelare financiara care evalueazaprofitabilitatea si bancabilitatea proiectului. Problema este ca inlegislatia achizitiilor publice romanesti studiul de fezabilitate afost foarte detaliat, ca sa se evite abuzurile din trecut de laachizitii publice", considera Mucibabici.
Statul trebuie sa aiba o "baterie" puternica deconsultanti
Potrivit OUG 34/2006, care reglementeaza achizitiile publice siconcesiunile, studiul de fezabilitate implica obtinerea tuturoravizelor necesare lu-crarii, care pot sa expire pana candcontractul intra in vigoare.
"Degeaba se iau toate avizele inainte sa se inceapa licitatia,daca ulterior vine investitorul care are experienta in constructiade aeroporturi, parcari sau autostrazi, si are propria viziuneasupra proiectului. Viitorul concesionar trebuie sa primeasca doarspecificatii mari in cadrul unui proiect tehnic de detaliu, iarulterior castiga proiectul cel care va finaliza lucrarile cel mairepede, va avea o perioada de concesionare cat mai scurta,redeventa mai mare etc."
Autoritatile trebuie sa angajeze echipe de consultanti puternicipentru negocierile "grele" din cadrul pregatirii contractelorrealizate in parteneriat public-privat (PPP), pentru a evita uneventual esec in viitor, mai ales ca termenul de concesiune estedeja blamat in Romania, din cauza abuzurilor care s-au facut panaacum intre parteneriatele dintre stat si privat.
"In vara lui 2009 a fost adusa o modificare la normelemetodologice ale OUG 34/2006, care este impotriva interesuluipublic. Intr-un articol se spune ca ofertantul desemnat castigatornu poate fi obligat sa plateasca onorariile pentru consultanti.Daca vrei sa faci un PPP asa cum trebuie, iti trebuie o baterie deconsultanti de elita, de nivelul celor cu care vine investitorul,pentru ca se poarta negocieri grele - pe teren, pe amplasament, peautorizari, pe traseu, modelul financiar etc.", afirma el.
Mucibabici da exemplu Consiliul Judetean Bacau, care are foarteputine riscuri in contractul de concesionare a Aeroportului Bacau,majoritatea fiind transferate catre concesionar.
"Riscurile sunt acoperite prin contracte. Daca luam exemplulAeroportului Bacau, in care se precizeaza ca indiferent ce traficva inregistra in urmatorii 34 de ani, concesionarul trebuie saplateasca redeventa de 14 mil. euro. Consiliul Judetean nu arecontractual niciun risc".
Lansarea licitatiei de concesionare a Aeroportului Bacau a fostvotata in unanimitate de membrii Consiliului Judetean Bacau inmartie 2008.
"Daca autoritatile nu inteleg sau nu vor sa sustina proiectul,noi, consultantii, nu putem sa ducem proiectul la bun sfarsit cusucces. La Bacau am gasit sprijin pe toata perioada pregatiriicontractului si la vizitele pe care le-am facut in cadrulconsiliului pentru acest proiect", spune seful DeloitteRomania.
Bancile sunt reticente la Est
Reprezentantii Deloitte sustin ca bancile sunt mai reticente inacordarea de finantari pentru proiecte PPP, din cauza crizeifinanciare si a problemelor cu care se confrunta Grecia.
"Este o animozitate in lumea bancara legata de tarile din Europade Est, unde lucrurile au fost mai explozive, dar maidezorganizate, politicile fiscale si guvernamentale n-au fostsuficient de coerente si corelate si exista o teama de o a douaGrecie. Nu e cazul Romaniei, dar presupun ca bancile nu sunt atatde interesate sa finanteze proiecte mari ca acum un an", explicaMucibabici.
Interesul bancilor pentru proiecte mari PPP in Europa de Est vafi vizibil daca consortiul francezo-elen Vinci-Aktor va gasi anulacesta finantare de la banci pentru proiectul de 1,2 mld. euro deconstructie a autostrazii Comarnic - Brasov (55 km).
"Bancile stiu ca riscul de plata este la benefeciar si nu laconcesionar, pentru ca ele au incredere in cel care deruleazalucrarea, in cazul autostrazii Comarnic - Brasov de exemplu, fiindvorba de Vinci, unul dintre cei mai mare constructor din lume.Statul ii da banii lui Vinci sub forma de plati de disponibilitatesi ei platesc mai departe la banci."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
