"Singurul lucru care ne-a mai rămas în picioare este sistemulenergetic. În Braşov de exemplu, care pe vremuri era al doileacentru economic al ţării, nu a mai rămas nimic. Cu ce o să creştem?Cu IT-ul? În niciun caz", crede şeful Hidroelectrica. În acestmoment David se ocupă de înfiinţarea unuia dintre cei doi giganţienergetici, Hidroenergetica, prin care autorităţile locale încearcăsă reorganizeze sistemul de producţie din România.
Deşi ideea de a regrupa toate marile unităţi de producţie dinRomânia se confruntă cu un val de critici venite mai ales dinpartea marilor giganţi energetici internaţionali veniţi aici prinintermediul proceselor de privatizare, David crede că în spateleacestui lucru sunt mai multe interese.
Dacă Petrom poate, ceilalţi de ce nu pot?
Una dintre principalele probleme ridicate în ceea ce priveşteaceastă reorganizare este faptul că prin comasarea unităţilor deproducţie de stat în două companii uriaşe sunt eliminateposibilităţile de investiţii noi care nu ar putea concura cugiganţii energetici în ceea ce priveşte costul de producţie.
"Haideţi să ne uităm la ce au făcut până acum toate acestegrupuri venite în România pe partea de poducţie. Nimic. Dar pe dealtă parte vedem Petromul care mai are puţin şi termină o centralăpe gaze de peste 850 MW. Acest lucru în sine dovedeşte căargumentele privind blocajul pe care îl generază cele două companiipentru investiţii greenfield nu stau în picioare. Mai mult. Haideţisă ne gândim că mâine am vrea să facem noi o trotinetă în Italia.Cine credeţi că ne-ar lăsa? Pieţele de energie suntsupraprotejate", mai spune David.
În ultimii ani au fost anunţate mai multe planuri de investiţiiale marilor grupuri precum Enel, E.ON, CEZ sau GDF SUEZ înparteneriat cu statul român, dar acestea nu au depăşit nici acumnivelul de studii de fezabilitate, iar unele chiar au fostabandonate.
Toate aceste companii prezente în România sunt integrate şicontinuă tendinţa de integrare, nici în Italia, nici în Germania,Cehia sau Franţa nefiind companii separate de energie hidro,nucleară sau termo. Aceste companii folosesc faptul că au resurseintegrate pentru a echilibra pierderile care se înregistrează pepartea termo cu evoluţia mult mai bună a energiilor mai ieftine(hidro şi nuclear).
Putere regională
David mai spune că mai este un motiv care determină reticenţamarilor grupuri energetice în ceea ce priveşte înfiinţarea celordouă companii de stat.
"Se mută centrul pieţei regionale. Germanii de exemplu au mariinterese în Ungaria, dar energia pe care o producem noi aici estemult mai ieftin de transportat din România", explică David. Cei doigiganţi energetici Hidroenergetia şi Electra ar fi trebuit sădevină funcţionali de la jumătatea acestui an, dar din cauza maimultor probleme legate de procesul de înfiinţare, cel mai probabilaceştia vor deveni operaţionali în 2011.
Dece vinde Hidroelectrica sub costuri?
Una dintre marile controverse în ceea ce priveşte energiaelectrică şi în special Hidroelectrica este cea a contractelordirecte pe care compania le-a încheiat la începutul anilor 2000 cufirme precum Energy Holding, care mai sunt în vigoare şi azi şicare recent au fost prelungite cu maximum cinci ani.
"În 2009 am avut o rundă de negocieri cu toţi partenerii. Pentrutoate cele 17-18 contracte pe care le avem în derulare am crescutpreţurile cu 28-31% pentru energia livrată în 2010, aproapejumătate din aceste contracte fiind prelungite cu o perioadă depână la maximum cinci ani. Astfel, sunt unele contracte care dupănoile negocieri au fost prelungite până în 2018. Azi vindem energiala un preţ de 130 de lei pe MWh în contextul în care noi avem uncost de produţie de 90 MWh", spune David, care a mai anunţat ca dela 1 ianuarie 2011 va avea loc o nouă creştere de preţ pecontractele directe.
În ceea ce priveşte contractul pe care Hidroelectrica îl are cuAlro, combinatul cumpără energia necesară la un preţ de 105-120 delei pe MWh.
Şi cu preţul cum rămâne?
Principalele critici legate de aceste contracte se referă lapreţul mic cu care se vinde energia comparativ cu cel de pe bursade electricitate OPCOM, dar şi la faptul că prin vânzarea acesteienergii către anumite companii, populaţia, care este alimentată înmare parte cu energie termo, ar plăti un preţ mai mare.
"Contractul ideal pe care noi putem să-l semnăm este pe termenfoarte lung cu posibilităţi de creştere a preţurilor. Eu nu am altinstrument de negociere în faţa băncilor pentru că ele nu iaugaranţii în turbine sau în apa care curge prin centrale. O mareproblemă a bursei de energie este tocmai faptul că nu putem încheiacontracte pe termen lung."
"Şi bine. Să spunem că ieşim pe bursă la un preţ de 160 de leiMWh. Nimeni nu mai cumpără peste acest preţ, nimeni nu mai ia de lacomplexurile energetice. Cu ele ce facem? Să luăm a doua variantă.Să spunem că mergem toţi la preţul maxim. Atunci nimeni nu va maiexista pe piaţa concurenţială, ci s-ar întoarce la regimulreglementat, ceea ce înseamnă că practic îi obligi pe producătorisă-şi vândă toată energia sub costuri."
Regimul reglementat este cel în care se află de exempluconsumatorii casnici, acesta incluzând toate tipurile deconsumatori de energie înainte de liberalizarea pieţei. Odată cuformarea pieţei concurenţiale, marii consumatori de energie au avutposibilitatea de a ieşi la negocieri astfel încât să-şi creezeconsumul de energie conform propriilor nevoi.
"Noi am ieşit de pe pieţele externe tocmai din cauza costurilormari pe care le aveau produsele noastre. Nu a ştiut nimeni laînceput să profite de piaţa liberă a energiei. Investitorii străiniau fost primii care şi-au pus problema unui management al energiei,cost care în anumite industrii este substanţial", a mai declaratDavid.
Practic prin apariţia traderilor de energie, anumite riscuri înceea ce priveşte alimentarea cu electricitate a marilor consumatoriau fost preluate de aceştia, pornind de la formarea unui coşavantajos în ceea ce priveşte preţul până la realizareaprofilurilor de consum specializate pentru fiecare client înparte.
Nu mai dăm energie la marii consumatori. Şidupă?
O industrie dependentă de energie este cea a aluminiului, AlroSlatina fiind unul dintre cele mai controversate contracte aleHidroelectrica şi care a fost prelungit până în 2018.
"Foarte bine, haideţi să reziliem acest contract. Să zicem că numai dăm nimic la industrie, o dăm pe toată la casnici. Atunciindustria va rămâne cu energia cea mai scumpă, iar tu rămâii şomerpentru că firma la care lucrezi nu va mai face faţă în ceea cepriveşte costurile. Interdependenţele din acest domeniu sunturiaşe. Alro ese unul dintre puţinele lanţuri industriale carene-au mai rămas, iar ceea ce facem noi aici se întâmplă şi înFranţa şi în Canada", mai spune David.
Întrebarea în cazul contractului cu Alro este de ceHidoelectrica vinde o parte din producţia sa către companii la unpreţ mai mic în condiţiile în care Alro are şi licenţă de furnizarea energiei electrice, astfel că ar putea juca şi rol de trader.
Mai mult, traderii care cumpără energia de la Hidroelectrica ovând mai departe pe piaţa liberă la un preţ mai mare, niciunulnefiind implicat în activităţi industriale.
Prelungirea contractelor directe de vânzare a energiei electriceeste totuşi o surpriză mai ales în contextul în care multă vremes-a vehiculat chiar necesitatea rezilierii acestor contracte.
"Înainte de a începe negocierile pentru creşterea preţurilor, amanalizat şi această variantă şi ne-am pus pe făcut calcule. Vorbimde plăţi de sute de milioane de euro. Noi niciodată nu am mers subcosturi, aşa că am luat decizia de a negocia preţul. În acestcontext, toată lumea mi-a cerut să prelungim contractele, dar adepins de abilităţile fiecăruia, aşa că la finalul zilei avemcontracte prelungite şi contracte care şi-au păstrat durata, daroricum la toate au fost mărite preţurile", a mai spus şefulHidroelectrica.
Renegocierea contractelor şi un an ploios au făcut caHidroelectrica să înregistreze venituri totale de 2,53 miliarde delei (608 milioane de euro) în primele trei trimestre ale anului, cu38% mai mult decât în primele nouă luni ale anului trecut, profitulbrut al companiei fiind de 414 milioane de lei (circa 100 demilioane de euro), faţă de pierderea de 100 de milioane de lei anultrecut.
Profitul operaţional al companiei a crescut de aproape trei oriîn perioada analizată, până la 1,1 miliarde de lei (264 de milioanede euro).
Hidrocentrale versus eoliene
Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, spune că încomparaţie cu o investiţie într-o hidrocentrală, care are un efectde multiplicare în economie de una la patru, investiţia în eolieneare un impact mult mai mic pe plan economic din cauza faptului căechipamentele sunt importate.
"La o hidrocentrală proiectarea se face aici, construcţiile suntfăcute de companii româneşti, materialele sunt produse aici,cimentul este făcut aici. Efectul de multiplicare este de unu lapatru. O să ne trezim că facem o pădure de eoliene pe care o să leţinem pe ambreiaj pentru că nu sunt linii de evacuare din Dobrogeaspre celelalte zone ale României", mai spune David.
Ce spune despre...
De ce are nevoie compania de contracte pe termenlung:
Contractul ideal pe care noi putem să-l semnăm este pe termenfoarte lung cu posibilităţi de creştere a preţurilor. Eu nu am altinstrument de negociere în faţa băncilor pentru că ele nu iaugaranţii în turbine sau în apa care curge prin centrale. O mareproblemă a bursei de energie este tocmai faptul că nu putem încheiacontracte pe termen lung.
Proiectele eoliene:
La o hidrocentrală proiectarea se face aici, construcţiile suntfăcute de companii româneşti, materialele sunt produse aici,cimentul este făcut aici. Efectul de multiplicare este de unu lapatru. O să ne trezim că facem o pădure de eoliene pe care o să leţinem pe ambreiaj pentru că nu sunt linii de evacuare din Dobrogeaspre celelalte zone ale României.
Prezenţa marilor companii în România:
Haideţi să ne uităm la ce au făcut până acum toate acestegrupuri venite în România pe partea de poducţie. Nimic. Dar pe dealtă parte vedem Petromul care mai are puţin şi termină o centralăpe gaze de peste 850 MW. Acest lucru în sine dovedeşte căargumentele privind blocajul pe care îl generează cele douăcompanii pentru investiţii greenfield nu stau în picioare. Maimult. Haideţi să ne gândim că mâine am vrea să facem noi otrotinetă în Italia. Cine credeţi că ne-ar lăsa? Pieţele de energiesunt supraprotejate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
