♦ Proiectul mai are nevoie de ajustări, spun cei care au lucrat la pregătirea lui, recent fiind, de altfel, destul de aproape de o nouă amânare. În cele din urmă, decizia a fost ca SGR să intre în vigoare, urmând ca eventualele reglaje să fie făcute ulterior, din mers. ♦ Ca parte din procesul de punere la punct a SGR, RetuRO, administratorul sistemului, a inaugurat luni, pe 27 noiembrie, primul centru regional de colectare a ambalajelor de băuturi, aflat în comuna Bonţida din judeţul Cluj.
Modul în care facem cumpărături şi aruncăm ambalaje intră într-o etapă de transformare începând cu 30 noiembrie 2023, când România adoptă Sistemul Garanţie-Returnare, cel mai amplu parteneriat public-privat, care îşi propune schimbarea comportamentului cetăţenesc în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor.
Concret, după implementarea Sistemului Garanţie-Returnare, orice cumpărător va plăti o garanţie de 50 de bani atunci când va achiziţiona o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Ulterior, după golire, el poate merge cu recipientul în orice magazin care vinde băuturi în ambalaje de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal sau la orice alt punct de returnare, îl poate returna şi va primi astfel valoarea garanţiei plătite înapoi. În acest scop, nu este nevoie de prezentarea bonului fiscal, ambalajele băuturilor urmând să fie inscripţionate cu un cod care garantează înscrierea lor în SGR. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv. „Succesul sistemului se bazează pe mai mulţi factori: schimbarea comportamentului consumatorilor, percepţia lor privind statul la coadă pentru a recupera o garanţie de 50 de bani, funcţionalitatea sistemului“, spune Constantin Bratu, preşedintele CIPRA – Centrul de Informare, Prevenire, Risc şi Analiză.
Ca parte din procesul de punere la punct a SGR, RetuRO, administratorul sistemului, a inaugurat luni, pe 27 noiembrie, primul centru regional de colectare a ambalajelor de băuturi, aflat în comuna Bonţida din judeţul Cluj. Acest centru este situat în interiorul parcului industrial Olympian, are o suprafaţă de 4.700 de metri pătraţi şi este dotat cu echipamente de numărare şi sortare.
„În următoarele 12 luni vrem să ajungem la cel puţin 65% rată de reciclare pentru ambalajele de plastic ale băuturilor. Este un mijloc de a schimba modul în care oamenii lucrează şi interacţionează cu mediul“, a Gemma Webb, preşedintele RetuRO, la evenimentul de inaugurare a centrului din Bonţida.
SGR va funcţiona cu 17 centre logistice, distribuite în toată ţara. În vederea operaţionalizării acestora şi a dotării cu echipamentele necesare, RetuRO a obţinut o finanţare în valoare de 426 de milioane de lei de la ING Bank, care a devenit astfel unicul finanţator al SGR. Din cele 17 centre, în care vor lucra în total 500 de angajaţi, şase vor fi de mari dimensiuni, iar unsprezece mai mici.
Proiectul mai are nevoie de ajustări, spun cei care au lucrat la pregătirea lui, recent fiind, de altfel, destul de aproape de o nouă amânare. În cele din urmă, decizia a fost ca SGR să intre în vigoare, urmând ca eventualele reglaje să fie făcute ulterior, din mers. De pildă, mulţi jucători din domeniul reciclării spun că ar fi bine ca SGR să impulsioneze nu doar reciclarea ambalajelor de băuturi, ci colectarea şi reciclarea tuturor categoriilor de ambalaje. În stadiul actual, SGR nu se aplică şi pentru ambalajele în care se vând lapte, cosmetice, ulei.
Sistemul de Garanţie-Returnare s-a dovedit de succes în alte state, atingând performanţe de colectare de 80-90% în mai multe ţări europene. Ţintele sunt ambiţioase şi pentru România, scopul fiind realizarea unei rate de colectare de 90% din ambalajele de băuturi în al treilea an de funcţionare a SGR.
Dacă marile reţele de magazine au pus deja la bătaie investiţii de milioane de euro pentru a se alinia cerinţelor pe care le va impune SGR, în rândul micilor comercianţi din provincie, dar şi din Bucureşti, predomină confuzia atunci când vine vorba despre implementarea sistemului şi modul în care va avea concret loc. Cei care lucrează în magazinele mici, de cartier, se tem şi de faptul că va trebui să aibă o sarcină în plus odată cu implementarea SGR, şi anume aranjarea, depozitarea şi căratul ambalajelor.
Pentru a-şi îndeplini obligativitatea legală de organizare a punctelor de returnare, comercianţii pot opta pentru preluarea manuală sau preluarea cu ajutorul RVM-urilor (sisteme automate de preluare). Proprietarii care au magazine cu o suprafaţă de vânzare mai mică de 200 mp pot opta pentru asocierea cu alţi comercianţi similari pentru organizarea punctelor de colectare sau le pot organiza prin acord de parteneriat cu unităţile administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.
