Presiunile negociatorilor kazahi au redus la mai puţin de jumătate numărul iniţial al paginilor tratatului prin care s-a creat UEE pentru a fi siguri că acordul este unul pur economic, iar preşedintele bielorus Alexander Lukaşenko, liderul autoritar al unui stat puternic dependent de banii şi energia ieftină a Rusiei, a declarat înainte de semnarea tratatului că nu este pe deplin mulţumit de el.
„Din păcate nu este acordul pe care l-au anunţat iniţial partenerii noştri”, a spus Lukaşenko. El a primit însă de la Rusia înainte de semnare un împrumut de două miliarde de dolari şi concesii în privinţa importurilor de energie, scrie The New York Times, care notează că tratatul este un instrument care promovează mai puţin dezvoltarea economică şi mai mult ambiţia diplomatică a Kremlinului. Semnarea tratatului vine când Rusia încearcă să demonstreze că îşi poate reorienta economia, dependentă de exporturile de materii prime, dinspre Occident spre Asia. Acordul de 400 de miliarde de dolari de export de gaze ruseşti încheiat cu China apare în acelaşi context.
Kazahii vor ieşire la mare şi acces la infrastructura de transport
Kazahstan, condus de preşedintele autocrat Nursultan Nazarbayev, este al doilea stat ca mărime, atât din punct de vedere al teritoriului, cât şi al economiei, dintre fostele republici sovietice. În cei peste 20 de ani de când Nazarbayev este la putere, Kazahstan a oscilat între Vest şi Rusia, însă Moscova are prea puţină influenţă asupra ţării, bogată în resurse energetice şi cu o economie în dezvoltare.
„Tendinţa de integrare economică este prezentă de două decenii. Acordul oferă multe beneficii economice Kazahstanului. Cel mai important, statul nostru este unul izolat din cauza geografiei, iar statele membre ale UEE ne vor asigura atât acces la mare cât şi acces la infrastructura lor de transport”, a spus Nazarbayev. Printre alte beneficii el a enumerat libera circulaţie a mărfurilor, a capitalului, a forţei de muncă, lansarea de parteneriate şi dezvoltarea afacerilor deja existente.
Din proiectul iniţial de tratat au fost înlăturate toate prevederile non-economice şi cele care ar fi politizat UEE, a explicat prim-vicepremierul kazah Bakyt Saginatayev. Dacă proiectul iniţial avea peste 2.000 de pagini, forma finală a tratatului are 700.
„Astăzi (joi, ziua semnării tratatului UEE de către preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului – n.r.) construim un centru puternic şi atractiv de dezvoltare economică, o mare piaţă regională care uneşte peste 170 de milioane de oameni”, şi-a descris Putin proiectul. Uniunea va deveni activă din 2015.
Poziţia geografică dă grupului posibilitatea de a crea un centru internaţional de transport care să unească fluxurile comerciale din Europa şi Asia, a spus liderul rus.
"Nimeni nu ne vrea produsele”
Serghei Prişodko, directorul Institutului pentru Politici Economice Gaidar, vede şi el motive economice ca fiind în spatele fondării UEE, dar în alte nuanţe, scrie Deutsche Welle. Pentru multe companii din Rusia, Kazahstan şi Belarus, legăturile de afaceri rămase din era sovietică sunt adesea singurele oportunităţi de colaborare internaţională. “Aceasta se traduce prin: Nimeni nu ne vrea produsele, cu excepţia clienţilor pe care-i avem de mult. De aceea această colaborare le este de folos, pentru moment”, a spus Prişodko.
El nu crede că UEE va fi o uniune stabilă şi eficientă. Statele membre diferă foarte mult, atât economic cât şi politic. În aceeaşi situaţie sunt potenţialii candidaţi Armenia şi Kyrgystan.
O integrare în profunzime a unor state cu regimuri autoritare precum Kazahstan şi Belarus este greu de imaginat, consideră Andrej Susdalzev, analist la Şcoala de Afaceri din Moscova. Cedarea puterii de decizie şi a suveranităţii către o uniune supranaţională este incompatibilă cu dorinţele liderilor care caută să-şi maximizeze puterea. Dar pentru a-şi atinge obiectivele, Rusia nu are altă cale decât o alianţă cu aceste ţări.
Visul lui Putin
Acordul creează o piaţă cu peste 170 de milioane de consumatori prin care Putin atacă supremaţia economică a Uniunii Europene, a SUA şi a Chinei, notează agenţia Thomson Reuters. Elita politică a Rusiei are misiunea geopolitică de a întări ţara construind alianţe în “spaţiul post-sovietic” în care Moscova să fie elementul dominant, crede Dosym Satpayev, analist politic kazah.
Putin a atins o coardă sensibilă pentru mulţi ruşi în 2005 când a descris colapsul URSS ca fiind o catastrofă geopolitică şi a afirmat că “idealurile vechi” au fost distruse. El visează la o “puternică uniune suprastatală” de ţări suverane bazată pe modelul UE, construită pe nostalgia după preţuri stabile, guvern predictibil şi graniţe deschise şi care să lege Europa de regiunea Asia-Pacific.
“Putin nu a ţinut secret şi şi-a spus explicit cu mai multe ocazii gândul că prăbuşirea URSS a fost o greşeală groaznică. Acum cred că aceasta este o premisă în care crede cu adevărat şi cred că de aici începe”, a spus secretarul de stat al apărării Chuck Hagel.
Ca şi Ucraina sub noul guvern, alte state foste sovietice văd perspective economice mai bune în altă parte sau privesc cu prudenţă apropierea de Rusia. Azerbaidjan, o ţară bogată în petrol, s-a ferit de UEE, la fel şi Republica Moldova şi Georgia, care vor semna probabil luna viitoare acorduri prin care-şi întăresc legăturile economice şi politice cu UE.
Ce vrea Putin prin UEE este să semnalizeze Vestului că programele occidentale şi criticile şi sancţiunile care vin de acolo nu au efecte asupra economiei ruseşti şi că Rusia devine un pol distinct într-o lume multipolară, spune Alexander Cooley, profesor de ştiinţe politice la Barnard College.
“Pentru Rusia Uniunea Economică Eurasiatică este mai ales un proiect politic. Toţi cei trei membri urmăresc ţinte imprecise şi complet diferite care sunt departe de nevoile oamenilor de rând şi de ale pieţelor”, crede analistul economic kazah Aidos Sarym.
Uniunea Eurasiatică, forma finală de dezvoltare a UEE, are admiratori în UE. În Bulgaria, 22% din participanţii la un sondaj de opinie au spus că între apartenenţa la UE şi apartenenţa la Uniunea Eurasiatică ar alege proiectul geopolitic al lui Putin, potrivit EurActiv. Sondajul a fost realizat în această primăvară de firma Alpha Research.
De asemenea, Gabor Vona, liderul partidului radical naţionalist maghiar Jobbik, consideră că Ungaria ar avea mai multe beneficii dacă ar ieşi din UE şi s-ar alătura Uniunii Euroasiatice.
