Unii dintre cei mai îndârjiţi susţinători ai acordului au fost europarlamentarii din ţările est-europene şi mai ales cei din Polonia. Dintre cei care au criticat înţelegerea s-au remarcat reprezentanţii partidelor radicale.
Unul dintre aceştia, liderul formaţiunii poloneze Noua Dreaptă, Janusz Korwin-Mikke, a pus întrebarea dacă nu cumva ar fi mai simplu ca Moldova să fie „încorporată“ României, statul UE cu care Moldova are legături strânse economice şi culturale. Korwin-Mikke, cunoscut admirator al lui Putin şi militant antidemocraţie şi anti-UE, a reamintit că el încă mai crede că „UE ar trebui distrusă“, potrivit BBC.
România este, într-adevăr, de departe cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, cu schimburi comerciale de 921 milioane de dolari în primele nouă luni ale acestui an. Rusia, cu care mica republică de 3,5 milioane de locuitori are schimburi comerciale de 830 de milioane de dolari la nouă luni, este pe locul 2. Ziua de ieri marchează încă un pas făcut de Republica Moldova spre UE şi spre ieşirea de sub sfera de influenţă a Rusiei, care ar fi vrut această ţară în propria uniune economică.
O problemă: Transnistria
Acordul de Asociere, care a fost acceptat de europarlamentari cu 535 de voturi pentru şi 94 împotrivă, acoperă „întregul teritoriu recunoscut internaţional al Republicii Moldova“.
Europarlamentarii au atenţionat că prevederile ar trebui să se răsfrângă şi asupra Transnistriei, o regiune separatistă în care armata rusă este încă prezentă. Aşa cum a spus şi europarlamentarul polonez de centru-dreapta Jacek Saryusz Wolski, Moldova simte durerea uneia dintre cele mai lungi dispute teritoriale din Europa. Separatiştii proruşi controlează Transnistria încă de la începutul anilor ’90, dar UE şi comunitatea internaţională consideră acest teritoriu parte din Moldova.
Europarlamentarul polonez Michal Boni a subliniat că „UE ar trebui să aibă ca prioritate dezvoltarea economiei moldoveneşti şi în special să facă această ţară independentă de energia Rusiei“. Coincidenţă sau nu, miercuri Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze naturale, şi-a asigurat prelungirea prezenţei în Moldova prin extinderea în 2015 a acordurilor deja existente de livrare de gaze şi de tranzit. Moldovenii au obţinut în schimb preţuri mai mici.
„Vocea Rusiei“ să tacă
Europarlamentarul polonez Kazimierz Michal Ujazdowski a răspuns criticilor acordului de asociere spunând că aceştia reprezintă „vocea Rusiei în această cameră“.
Socialistul leton Andrejs Mamikins le-a explicat colegilor că a votat în favoarea înţelegerii cu Moldova pentru a presa elita politică moldovenească să implementeze reforme economice şi politice „importante“.
Vorbind în numele Comisiei Europene, comisarul pentru extindere Johannes Hahn a precizat că Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic care are acces la UE fără vize.
Parteneriatul este un instrument propus pentru prima dată în 2007 de Polonia şi Suedia şi are ca scop îmbunătăţirea cooperării UE cu Moldova, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus şi Georgia.
Liberalul estonian Urmas Paet a transmis publicului că Moldova „a muncit din greu pentru integrarea în UE şi este un exemplu pentru celelalte state membre ale Parteneriatului Estic“.
Din rândul opozanţilor s-a făcut remarcat Steven Woolfe, reprezentant al Partidului Independenţei din Marea Britanie (UKIP). El a declarat că ia acordul ca dovadă că aceia care favorizează extinderea graniţelor UE sunt „noii colonialişti“.
Intervenţia englezului a fost contrată de polonezul Kosma Zlotowski, care a explicat că Moldova a aceptat de bună voie colaborarea cu UE şi că această ţară vede în integrarea europeană „o opţiune mai atractivă“ decât legături mai apropiate cu Rusia.
James Carver, de asemenea membru al UKIP, a atras atenţia că în Moldova au existat proteste contra Acordului. El a spus că regretă că textul reprezintă „încă un pas de expansiune al UE“, o acţiune „periculoasă“ care riscă să înrăutăţească şi mai mult relaţiile cu Rusia.
„Acesta nu este un vot contra Rusiei“, a spus socialistul german Knut Fleckenstein. El a votat pentru acceptarea Acordului.
Luna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că el amânarea până în 2016 a implementării acordului de comerţ liber dintre UE şi Moldova. Rusia a blocat în ultimii ani sub diferite pretexte anumite importuri de alimente şi băuturi, în special de vin, din Moldova, Georgia şi Ucraina.
Europarlamentarii au cerut Rusiei să respecte pe deplin integritatea teritorială a Moldovei şi calea europeană pe care a ales-o.
Pentru a intra în vigoare, Acordul trebuie ratificat de parlamentele fiecărui stat membru al UE. O parte din prevederi, inclusiv cele privind acordul de comerţ liber, sunt provizoriu în aplicare de la 1 septembrie 2014.
