Marea Britanie si Olanda fac presiuni asupra guvernului de laReykjavik sa plateasca pentru greselile unei banci din sistemulprivat.
Preluarea obligatiilor bancii online Icesave de catre guvernulislandez s-ar traduce prin plata a 5,3 mld. dolari (3,9 mld. euro)sau 16.400 de dolari (12.000 de euro) pe cap de locuitor. Sumaechivaleaza cu 45% din Produsul Intern Brut (PIB) pe 2009 alstatului, scrie Bloomberg. Dar trebuie sa plateasca o tara pentrugreselile unei banci private?
"Cetatenii unei tari nu sunt vinovati de politica unei banciprivate. Banca trebuie sa-si asume propriile erori si sub controlulstatului si al opiniei publice cei vinovati sa plateasca", adeclarat analistul Dragos Cabat. "Pana la urma, transferultransfrontalier al datoriilor bancii nu este o masura corecta. Pede alta parte insa, prin sistemul de functionare al bancilor,cetatenii beneficiaza de garantarea depozitelor si astfel sestabileste o legatura intre stat, contribuabili si sistemulbancar", potrivit lui Cabat.
E nevoie de o legislatie mai buna
"Din punct de vedere moral, cetatenii nu sunt responsabili, insaproblema e mai complicata. Autoritatile Islandei trebuia sasupravegheze mai indeaproape sistemul bancar autohton. Chiar dacadatoria este privata, in cele din urma este afectata credibilitateaintregii tari. Situatia de fata ar putea reprezenta un studiu decaz pentru Uniunea Europeana, intrucat inca nu exista o legislatiecare sa reglementeze un mecanism cum este cel din cazul de fata.Cine trebuie sa-si asume responsabilitatea? Guvernul tarii de undeprovine banca sau toate guvernele tarilor in care respectivainstitutie are operatiuni de anvergura? Avem un exemplu aproapeparalel in cazul Fortis", a afirmat Laurian Lungu, managing partnerla firma Macroanalitica.
In cazul Fortis, una dintre cele mai importante institutiifinanciare belgiene, guvernele din tarile Benelux au colaboratpentru a o prelua in octombrie 2008 pentru suma de 11,2 mld.euro.
Atunci, guvernul belgian a cumparat 49% din divizia bancarabelgiana a Fortis, pentru 4,7 miliarde de euro, in timp ce Olanda adat 4 miliarde de euro pentru un pachet similar de actiuni dindivizia bancara olandeza a grupului.
93% dintre votantii islandezi au respins asa-numitul acordIcesave in cadrul referendumului de sambata. Acordul prevederambursarea pana in 2024 a sumei de 3,9 mld. euro avansate deOlanda si Marea Britanie pentru despagubirea propriilor cetateni,afectati de falimentul bancii online Icesave, divizie a LandsbankiIslands.
Imposibilitatea de a ajunge la un consens asupra acesteiprobleme a pus sub presiune acordarea unor noi transe dinimprumutul in valoare de 4,6 mld. dolari oferit de Fondul MonetarInternational (FMI) si i-a determinat pe analistii de la agentia deevaluare financiara Fitch sa retrogradeze ratingul de credit alIslandei la categoria "junk".
Standard & Poor's a semnalat ca ar putea recurge la aceeasimasura.
Opozitia islandezilor complica perspectiva atingerii unui acordcu Londra si Haga si ar putea taragana aceste demersuri pentru incaun an, potrivit Moody's Investors Service.
Tarile nordice refuza sa mai finantezeReykjavikul
Desi FMI a anuntat ca programul sau de finantare a guvernului dela Reykjavik nu are legatura cu problemele Icesave, a apreciattotusi ca ar putea intarzia eliberarea anumitor transe.
Astfel, principalii contribuabili la salvarea Islandei, tarilenordice, au subliniat ca isi vor suspenda imprumutul pana inmomentul in care problema va fi rezolvata.
Ministrul olandez de finante, Jan Kees de Jager, a afirmat caeste "dezamagit" de faptul ca acordul Icesave nu a ajuns inca la ofinalitate, in timp ce omologul sau britanic, Alistair Darling, adeclarat ca "am incercat sa fiu rezonabil; problema fundamentalapentru noi este sa ne recuperam banii". Chiar si in acestecircumstante, Darling a precizat ca guvernul de la Londra este"pregatit sa fie flexibil, intrucat nu este in interesul nostru saexcludem Islanda".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
