Business Internaţional

SUA au evitat în ultima clipă intrarea în default, dar disputa dintre politicieni va lăsa urme pe reputaţia ţării

Preşedintele american Barack Obama (dr.) şi republicanul John Boehner i-au ţinut pe investitori cu sufletul la gură până în ultima clipă

Preşedintele american Barack Obama (dr.) şi republicanul John Boehner i-au ţinut pe investitori cu sufletul la gură până în ultima clipă

Autor: Bogdan Cojocaru

02.08.2011, 00:07 772

Acordul politicienilor americani în privinţa majorăriiplafo­nului de îndatorare a guver­nului trage SUA în ultimul momentde pe marginea unui default care ar fi avut, probabil, consecinţedevastatoare pentru pieţele financiare. Ca urmare, dolarul s-aapreciat, materiile prime s-au scumpit, cotaţia aurului a scăzut,iar bursele au crescut.

Însă lunile de negocieri nefructuoase în care cele două partidedin Congresul SUA şi-au demonstrat doar încăpăţânarea şi-au pusamprenta asupra încrederii investitorilor în cea mai mare economiea lumii. Ca urmare, Statele Unite şi-ar putea vedea ratingul decredit redus de către agenţiile de evaluare financiară chiar înaceastă săptămână. În prezent SUA au calificativul maxim AAA, scrieThe Guardian.

Şeful celui mai mare fond de investiţii în obligaţiunidin lume Mohamed El-Erian se numără printre primii care auanticipat că SUA îşi vor pierde ratingul maxim.

"Una dintre agenţiile de evaluare, S&P, a ameninţat curetrogradarea ratingului dacă nu se vor întâmpla anumite lucruri,iar aceste lucruri nu vin suficient de rapid", a spus El-Erian,şeful PIMCO.

O parte din analişti, printre care Julian Jessop de la CapitalEconomics, apreciază că ratingul Statelor Unite ar putea fi reduschiar în această săptămână, dacă agenţiile nu decid să dea ţăriimai mult timp pentru a stabili un plan pe termen lung privindrezolvarea problemei datoriilor şi a cheltuielilor în creştere.

Chiar şi aşa, măsurile necesare reducerii deficitului bugetar sevor face simţite la nivelul economiei timp de mai mulţi ani prinîncetinirea revenirii economice. Pe de altă parte, înăsprireapoliticii bugetare va menţine la niveluri reduse dobânzile şirandamentele obligaţiunilor americane, consideră Jessop.

Acordul, care urma să fie votat ieri seară de Senat şi CameraReprezentanţilor, prevede creş­te­rea plafonului de îndatorare de14.300 miliarde de dolari, ce a fost atins în luna mai, cu 2.400 demiliarde de dolari, într-un volum suficient pentru a satisfacenevoile de finanţare ale statului până în 2013, potrivitBloomberg.

Înţelegerea cuprinde, de asemenea, re­ducereacheltuielilor cu 917 miliarde de dolari în următorii zece ani şieconomii de 1.500 de miliarde de dolari, ale căror surse ar urma săfie identificate de o comisie specială până la finele anului. Încazul în care comisia nu găseşte soluţii pentru diminuareacheltuielilor cu cel puţin 1.200 mld. dolari sau dacă Congresul nuadoptă propunerile ei, va fi rulat automat un pachet de rezervă demăsuri de reducere a deficitului bugetar care include tăieri dincheltuielile militare şi în fondurile destinate fur­ni­zorilor deservicii de sănătate, excluzându-se protecţia socială, scrie TheWall Street Journal.

Într-o primă fază, pragul de îndatorare va fi ridicat cu 900 demiliarde de dolari, apoi cu 1.500 de miliarde de dolari, în cazulîn care Congresul acceptă recomandările de reduceri de cheltuieliale comisiei speciale sau adoptă amendamente ale Constituţieiprivind un buget echilibrat. Altfel, cea de-a doua majorare aplafonului va fi de 1.200 miliarde de dolari şi va veni împreună cudiminuări ample de cheltuieli.

"Acordul va începe să facă lumină în economia şi datoriilenoastre. Procesul a făcut mizerie şi a durat prea mult timp. Primarundă de reduceri nu va fi atât de rapidă încât să afectezeeconomia fragilă", a declarat preşedintele american Barack Obama,adău­gând că investiţiile în educaţie şi cercetare, care creeazălocuri de muncă, vor fi păstrate, potrivit agenţiei de presăThomson Reuters.

Diminuarea cheltuielilor reprezintă ultimul lucru de care arenevoie economia SUA, spun unii analişti, care au fost uimiţi dedatele publicate vineri de guvern, care arată că economia a crescutcu doar 0,4% în primele trei luni ale anului şi cu 1,3% în aldoilea trimestru.

Dolarul s-a apreciat cu 0,7% în raport cu yenul, la 77,28 deyeni, în primele ore de tranzacţionare pe pieţele europene şi cu0,3% faţă de francul elveţian, la 0,788 franci.

Preţul petrolului Brent a avansat cu mai mult de trei dolari,atingând maximul de după mijlocul lunii iunie, de 120,4 dolari pebaril. Cotaţia aurului a scăzut cu 0,8%, la 1.613,24 dolari uncia(51,87 dolari/gram), după ce vineri a atins cel mai ridicat niveldin istorie, de 1.632,3 dolari uncia.

Pe bursele europene, indicele FTSE al Bursei de la Londraavansase la jumătatea şedinţei de tranzacţionare cu 1,43%, în timpce CAC 40 (Paris) şi DAX (Frankfurt) au crescut cu 0,47%, respectiv0,58%.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO