SUA au evitat în ultima clipă intrarea în default, dar disputa dintre politicieni va lăsa urme pe reputaţia ţării

Acordul politicienilor americani în privinţa majorării plafo­nului de îndatorare a guver­nului trage SUA în ultimul moment de pe marginea unui default care ar fi avut, probabil, consecinţe devastatoare pentru pieţele financiare. Ca urmare, dolarul s-a apreciat, materiile prime s-au scumpit, cotaţia aurului a scăzut, iar bursele au crescut.

Însă lunile de negocieri nefructuoase în care cele două partide din Congresul SUA şi-au demonstrat doar încăpăţânarea şi-au pus amprenta asupra încrederii investitorilor în cea mai mare economie a lumii. Ca urmare, Statele Unite şi-ar putea vedea ratingul de credit redus de către agenţiile de evaluare financiară chiar în această săptămână. În prezent SUA au calificativul maxim AAA, scrie The Guardian.

Şeful celui mai mare fond de investiţii în obligaţiuni din lume Mohamed El-Erian se numără printre primii care au anticipat că SUA îşi vor pierde ratingul maxim.

"Una dintre agenţiile de evaluare, S&P, a ameninţat cu retrogradarea ratingului dacă nu se vor întâmpla anumite lucruri, iar aceste lucruri nu vin suficient de rapid", a spus El-Erian, şeful PIMCO.

O parte din analişti, printre care Julian Jessop de la Capital Economics, apreciază că ratingul Statelor Unite ar putea fi redus chiar în această săptămână, dacă agenţiile nu decid să dea ţării mai mult timp pentru a stabili un plan pe termen lung privind rezolvarea problemei datoriilor şi a cheltuielilor în creştere.

Chiar şi aşa, măsurile necesare reducerii deficitului bugetar se vor face simţite la nivelul economiei timp de mai mulţi ani prin încetinirea revenirii economice. Pe de altă parte, înăsprirea politicii bugetare va menţine la niveluri reduse dobânzile şi randamentele obligaţiunilor americane, consideră Jessop.

Acordul, care urma să fie votat ieri seară de Senat şi Camera Reprezentanţilor, prevede creş­te­rea plafonului de îndatorare de 14.300 miliarde de dolari, ce a fost atins în luna mai, cu 2.400 de miliarde de dolari, într-un volum suficient pentru a satisface nevoile de finanţare ale statului până în 2013, potrivit Bloomberg.

Înţelegerea cuprinde, de asemenea, re­ducerea cheltuielilor cu 917 miliarde de dolari în următorii zece ani şi economii de 1.500 de miliarde de dolari, ale căror surse ar urma să fie identificate de o comisie specială până la finele anului. În cazul în care comisia nu găseşte soluţii pentru diminuarea cheltuielilor cu cel puţin 1.200 mld. dolari sau dacă Congresul nu adoptă propunerile ei, va fi rulat automat un pachet de rezervă de măsuri de reducere a deficitului bugetar care include tăieri din cheltuielile militare şi în fondurile destinate fur­ni­zorilor de servicii de sănătate, excluzându-se protecţia socială, scrie The Wall Street Journal.

Într-o primă fază, pragul de îndatorare va fi ridicat cu 900 de miliarde de dolari, apoi cu 1.500 de miliarde de dolari, în cazul în care Congresul acceptă recomandările de reduceri de cheltuieli ale comisiei speciale sau adoptă amendamente ale Constituţiei privind un buget echilibrat. Altfel, cea de-a doua majorare a plafonului va fi de 1.200 miliarde de dolari şi va veni împreună cu diminuări ample de cheltuieli.

"Acordul va începe să facă lumină în economia şi datoriile noastre. Procesul a făcut mizerie şi a durat prea mult timp. Prima rundă de reduceri nu va fi atât de rapidă încât să afecteze economia fragilă", a declarat preşedintele american Barack Obama, adău­gând că investiţiile în educaţie şi cercetare, care creează locuri de muncă, vor fi păstrate, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters.

Diminuarea cheltuielilor reprezintă ultimul lucru de care are nevoie economia SUA, spun unii analişti, care au fost uimiţi de datele publicate vineri de guvern, care arată că economia a crescut cu doar 0,4% în primele trei luni ale anului şi cu 1,3% în al doilea trimestru.

Dolarul s-a apreciat cu 0,7% în raport cu yenul, la 77,28 de yeni, în primele ore de tranzacţionare pe pieţele europene şi cu 0,3% faţă de francul elveţian, la 0,788 franci.

Preţul petrolului Brent a avansat cu mai mult de trei dolari, atingând maximul de după mijlocul lunii iunie, de 120,4 dolari pe baril. Cotaţia aurului a scăzut cu 0,8%, la 1.613,24 dolari uncia (51,87 dolari/gram), după ce vineri a atins cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.632,3 dolari uncia.

Pe bursele europene, indicele FTSE al Bursei de la Londra avansase la jumătatea şedinţei de tranzacţionare cu 1,43%, în timp ce CAC 40 (Paris) şi DAX (Frankfurt) au crescut cu 0,47%, respectiv 0,58%.