Agenţia americană de rating Standard & Poor's a redus calificativul suveran al Greciei de la "CC", cel mai slab dintre ratingurile statelor lumii, la "default selectiv", motivându-şi decizia prin lansarea, de către Atena, a celui mai amplu program de restructurare a datoriilor de stat din lume, scrie The Wall Street Journal.
Mai mulţi lideri europeni au anunţat că decizia era aşteptată şi luată în considerare la elaborarea planului de salvare a Greciei, iar preşedintele Eurogroup Jean-Claude Juncker a asigurat că statele din zona euro au luat măsuri pentru a face ca instrumentele financiare emise de băncile greceşti să fie eligibile ca garanţii pentru operaţiunile de politică monetară. Însă Banca Centrală Europeană a suspendat temporar eligibilitatea obligaţiunilor Greciei drept colateral pentru împrumuturi. Instituţia a arătat că deficitul de lichiditate lăsat de suspendarea obligaţiunilor Greciei poate fi acoperit de băncile centrale naţionale prin măsuri de urgenţă, potrivit Thomson Reuters.
"Am retrogradat Grecia la «default selectiv» după ce guvernul elen a introdus retroactiv în legislaţie clauze de acţiune co-lectivă", se arată într-un comunicat al S&P.
Atena a lansat vineri un program de reconversie a unor obligaţiuni de aproximativ 200 miliarde euro deţinute de sectorul privat, în care investitorii acceptă pierderi de 53,5% din valoarea nominală a titlurilor. Pierderile reale se ridică la 74%, notează Thomson Reuters. S&P arată că introducerea retroactivă a clauzelor de acţiune colectivă, care obligă la pierderi pe investitorii care nu se înscriu voluntar în ofertă, a schimbat condiţiile iniţiale ale obligaţiunilor şi a făcut din programul de schimb de datorii "o restructurare periculoasă". Agenţia a avertizat că dacă nu se găsesc suficienţi creditori care să accepte oferta, Grecia se va confrunta cu un default total iminent.
Dacă restructurarea datoriilor, de care depinde alocarea de noi ajutoare financiare, va avea succes, S&P ar putea îmbunătăţi ratingul statului elen cu o treaptă, la "CCC".
BCE anticipează, de asemenea, că obligaţiunile Greciei vor deveni din nou eligibile la mijlocul lunii martie, după încheierea schemei de conversie şi activarea programelor de asistenţă pentru Atena. Grecia a scurtat perioada în care investitorii privaţi pot participa la programul de preschimbare a obligaţiunilor, aceasta urmând să se încheie pe 8 martie în loc de 12 martie, cum a fost anunţat anterior.
Ministerul grec de finanţe a asigurat că nu sunt motive de îngrijorare ca ratingul de "default" să limiteze accesul băncilor elene la finanţare.
Bailout-ul Greciei primeşte undă verde de la Germania
Parlamentul german a aprobat pachetul de salvare a Greciei stabilit de zona euro după ce cancelarul Angela Merkel a avertizat politicienii că împingerea statului elen în afara zonei euro riscă să producă pagube "incalculabile". Victoria lui Merkel nu a fost însă una fără victime. Doar 304 din cei 330 parlamentari din coaliţia de centru-dreapta care participă la guvernare au spijinit moţiunea. Pachetul de salvare a trecut de parlament cu 496 de voturi "pentru", 90 "împotrivă" şi cinci abţineri, potrivit Bloomberg.
"Insistenţa Angelei Merkel că este de preferat ca Grecia să fie salvată a fost importantă. Liderii Europei au dat întotdeauna înapoi de pe marginea prăpastiei după ce au flirtat cu dezastrul", a afirmat Kit Juckes, analist la Société Générale.
Deznodământul votului din parlament a fost umbrit de titlurile celui mai vândut ziar german, Bild, care cereau politicienilor să respingă pachetul de salvare. Pe 26 februarie, publicaţia a indicat, citând un sondaj de opinie, că 62% dintre germani vor ca pachetul să nu fie aprobat.
Economistul american Paul Krugman scrie, într-o opinie publicată de The New York Times, că Grecia este prinsă între un program de austeritate care agravează continuu problema datoriilor şi un default care n-ar fi eficient decât dacă bugetul grec ajunge la surplus primar, surplus după plata dobânzilor, ceea ce nu s-ar putea realiza înainte de 2013. Editorialistul de la Financial Times Wolfgang Munchau apreciază că Grecia ar putea face mai mult de atât. Astfel, statul elen s-ar putea pregăti de un default total pe datoria externă pentru anul viitor, ceea ce înseamnă că va trebui să continue implementarea măsurilor de austeritate anul acesta pentru a aduce deficitul primar aproape de zero. De asemenea, Grecia ar trebui să activeze anumite reforme structurale pentru a profita de beneficiile pe care defaultul le-ar putea aduce.
Europa are un risc de default de nouă ori mai mare ca SUA
Planul de salvare a Greciei nu a reuşit să readucă încrederea pe pieţele financiare, unde traderii plătesc de nouă ori mai mult pentru asigurarea contra defaultului a obligaţiunilor suverane europene în raport cu titlurile Trezoreriei americane, scrie Bloomberg. Acţiunile europene se îndreaptă spre cel mai bun început de an după cel din 1998, dar costul contractelor CDS, de asigurare a datoriilor, a atins un nivel record, de peste două ori mai mare decât cel din iulie anul trecut, potrivit datelor CMA. Indicele Markit al contractelor CDS pentru obligaţiunile din Europa de Vest, care include 15 state, din Finlanda până în Italia, a crescut cu 0,65 % în februarie, la 345,5 puncte, iar faţă de iulie cu 33%, ceea ce indică creşterea percepţiei de risc. Costul asigurării datoriilor Statelor Unite a scăzut în aceeaşi perioadă cu peste 40%. Raportul dintre indicii celor două regiuni a atins nivelul record de 9,81 la 1 pe 23 februarie, comparativ cu 4 la 1 în urmă cu şapte luni şi 1,6 la 1 în 2009.
Ar trebui să se teamă România de decizia S&P?
Decizia S&P de a retrograda ratingul Greciei la default selectiv nu are ecou în România pentru că toate consecinţele s-au integrat deja şi nu aduc nimic nou, apreciază analistul economic Aurelian Dochia. El consideră, de asemenea, că decizia nu afectează băncile greceşti, pentru că Grecia era deja la ultima treaptă a ratingului şi astfel nu intervin schimbări nici pentru bănci, nici pentru datoria suverană. "Oricum, în ochii investitorilor, ţara se află la cel mai scăzut rating, aproape în default propriu-zis", a spus Aurelian Dochia, adăugând că reducerea voluntară a datoriilor sectorului privat cu 53% înseamnă că practic statul se află în default. Economistul Liviu Voinea consideră, de asemenea, că decizia S&P nu afectează băncile greceşti pentru că acestea nu se mai împrumută de la creditorii privaţi. Prin hotărârea de a retrograda ratingul la default selectiv se constată de fapt starea de default în care se află Grecia, a afirmat el, precizând că în România, pentru sectorul bancar pot exista anumite consecinţe, dar nimic din ceea ce banca naţională nu poate ţine sub control. Andreea Mîndrilă
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
