Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a anunţat recent că Republica Moldova se retrage din Adunarea Parlamentară a Comunităţii Statelor Independente (CSI), organizaţie condusă de Moscova, potrivit moldova.org.
În justificarea pe care Moldova a prezentat-o la această decizie, ţara face referire la mai multe probleme cu care s-a confruntat în plan economic. CSI-ul a eşuat în a deveni o uniune economică pentru statele membre ale organizaţiei.
Ungaria a decis la rândul său în luna aprilie să părăsească Banca Internaţională de Investiţii (IIB) controlată de Rusia la o zi după ce Statele Unite au sancţionat această bancă. Iniţial, Ungaria, care a făcut lobby puternic împotriva sancţiunilor UE împotriva Rusiei, a denunţat măsurile punitive având ca ţintă IIB.
Banca, care şi-a mutat sediul în Budapesta din Moscova în 2018, se autodescria drept un creditor multilateral care încearcă să întărească legăturile economice dintre ţările sale membre, în principal ţări fost comuniste ca cele din Europa de Est. Criticii au susţinut însă că mutarea în Ungaria reprezintă o ameninţare. În acelaşi timp, investiţiile chinezilor în Ungaria sunt în creştere în ultima vreme.
Recent, ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului, Peter Szijjarto, a anunţat în urma unor discuţii cu ministrul chinez al comerţului Wang Wentao în Beijing că China va investi 3 miliarde de euro în industria auto a ţării sale în perioada următoare, scrie Daily News Hungary.
Astfel, poziţia Ungariei ca destinaţie de top pentru investiţii în Europa centrală va fi consolidată, a adăugat acesta.
Szijjarto a purtat discuţii cu directorii executivi ai unui număr de cinci companii chinezeşti importante, patru dintre care vor investi în industria maghiară a maşinilor electrice care alimentează constructorii auto germani.
Companiile chineze, a mai declarat oficialul maghiar, consideră Ungaria drept o destinaţie de top pentru investiţiile lor din Europa Centrală, remarcând că până la finalul anului 2022 Ungaria deţinea cel mai ridicat volum de investiţii chinezeşti din regiune.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
„Vrem să menţinem în continuare acest trend, deci vom încuraja noi investiţii din partea Chinei, oferindu-le suportul maxim. Nu suntem de acord că brandurile din China reprezintă o ameninţare. Considerăm că există oportunităţi enorme în cooperarea cu China“, a precizat Szijjarto.
La rândul său, Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe şi integrării europene din Republica Moldova, a arătat că dezvoltarea Chinei din ultimele decenii este impresionantă, aceasta reflectându-se şi în dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale cu Moldova, relatează radiomoldova.md.
China este unul dintre cei mai importanţi parteneri economici ai Moldovei, a subliniat Nicu Popescu.
Prin construcţia celui mai mare parc fotovoltaic al ţării, în Criuleni, China are o prezenţă importantă pe piaţa energiei din Moldova, iar cooperarea în domeniu ar putea fi adâncită.
Construită cu sprijinul guvernului chinez în urma unei investiţii de peste 4,3 miliarde de dolari, parcul de la Criuleni a produs aproximativ 4.000 MW în decursul unui an. Până la criza gazelor ruseştil Moldova era dependentă pentru energie de centrala termoelectrică de la Cuciurgan, din regiunea separatistă prorusă Transnistria.
