Pensionarii germani se întorc în număr tot mai mare să muncească, semn că sistemul de pensii al Germaniei s-a stricat. Stânga cere pensii mult mai mari. Vine o nouă revoluţie într-o economie conservatoare, cum a fost cea a introducerii salariului minim la nivel naţional?

Cu câţiva ani în urmă, propu­nerea de majorare a salariului minim în Germania a declanşat o adevărată revoluţie, iscând un val de critici şi avertismente. Salariul minim a făcut obiectul multor controverse în Ger­mania, liderii de afaceri avertizând că efectul va fi un număr mai mic de locuri de muncă sau transferarea acti­vităţilor de producţie în alte ţări, unde costul forţei de muncă este mai scăzut. Criticii măsurii au mai aver­tizat că introducerea salariului minim va face Germania mai puţin compe­titivă.

Introducerea de către Germania a unui salariu minim în 2015 a împins muncitorii dinspre companiile mici către cele mai mari şi mai productive, contribuind la creşterea generală a productivităţii în detrimentul organi­za­ţiilor mai mici.

Acum, cresc presiunile în sensul majorării pensiilor în condiţiile în care din ce în ce mai mulţi pensionari revin la muncă, notează The Local.

În prezent, există mai mult cu peste 56.000 de persoane cu vârste de peste 67 de ani angajate în Germania decât la finalul anului trecut. Potrivit Parti­du­lui Stângii, mulţi nemţi revin la muncă pentru a putea face faţă creş­terii costurilor de trai în fiecare lună.

Un raport al RedaktionsNetzwerk Deutschland (RND), care citează date ale ministerului federal al uncii, în prezent în Germania există 1.123.000 de angajaţi cu vârste de peste 67 de ani.

Acest număr este alcătuit din 251.000 de persoane acoperite de asi­gu­rările sociale şi 872.000 care sunt angajaţi exclusiv în minijoburi. Fap­tul că vasta majoritate a pensionari­lor lucrează în aşa-numite minijoburi este considerat de Partidul Stângii drept un semn clar că din ce în ce mai mulţi pensionari sunt forţaţi să mun­cească pentru a duce un trai decent.

În urma acestor date, Partidul Stângii a făcut apel pentru o majo­rare a pensiilor.

„Din ce în ce mai mulţi oameni sunt nevoiţi să muncească chiar şi după vârsta de 67 de ani, un fapt trist şi un simptom al unui sistem al pensiilor defect“, a declarat Soren Pellmann, comisar al partidului pentru Germania de Est.

Pentru mulţi, aceasta nu este o decizie voluntară, ci o necesitate pentru a trăi, a criticat Pellmann.

Preşedintele grupului parlamentar al stângii din Bundestag, Dietmar Bartsch, a cerut creşterea cu 10% a pensiilor sau cu minim 200 de euro pe lună recent.

În Germania, milioane de oameni sunt expuşi riscului de sărăcie la bătrâneţe, scrie Taggespiegel. În ţară, sunt 22 de milioane de angajaţi cu normă întreagă care plătesc contribuţii de asigurări sociale. Potrivit datelor actuale, 9,3 milioane dintre aceştia primesc o pensie la bătrâneţe mai mică de 1,500 de euro pe lună.

Pentru a ajunge la acest nivel de pensie, nemţii trebuie să muncească 40 de ore pe săptămână timp de 45 de ani, cu un salariu orar de 20,78 euro, corespunzând unui salariu lunar brut de 3.602 euro.

Însă, potrivit datelor actuale, milioane de nemţi au câştigat un salariu orar de 12 euro, cu mult sub salariul care ar fi necesar pentru o pensie de doar 1.200 de euro. Lucrurile stau şi mai rău pentru cei aproximativ 10 milioane de oameni care muncesc cu jumătate de normă. În plus, există şi muncitorii independenţi ale căror câştiguri nu sunt suficiente pentru a asigura o pensie adecvată. Concluzia: o mare parte din cei aproape 46 de milioane de angajaţi se îndreaptă către o pensie mică.