Abia conceput, noul plan de reducere a datoriilor Greciei şi-a pierdut deja din credibilitate.
O serie de documente şi mai mulţi oficiali au arătat că ţintele de reducere a datoriei stabilite de creditorii internaţionali nu vor putea fi atinse dacă se porneşte de la premisele actuale, iar banca centrală a Germaniei nu vrea să renunţe la profiturile care i se cuvin din obligaţiunile greceşti deţinute de BCE.
Analiştii spun că sub masca noului acord se ascunde unul dintre coşmarurile Berlinului, că guvernele din zona euro va trebui să suporte pierderi pentru împrumuturile destinate Greciei.
Jens Weidmann, şeful Bundesbank, una dintre cele mai influente bănci centrale din UE, a atacat unul dintre principalele puncte ale planului, acela ca băncile centrale să cedeze Atenei câştigurile de 11 miliarde euro obţinute pentru acestea de BCE cu obligaţiunile greceşti. Banca centrală a Germaniei nu va renunţa la câştiguri dacă acest lucru nu va fi permis de Bundestag.
"Parlamentul german decide cum vor fi folosite câştigurile Bundesbank precum şi alte venituri ale Germaniei", a declarat Weidmann pentru cotidianul Die Welt. Şeful băncii centrale germane se opune cu hotărâre oricărei cheltuieli suplimentare făcute de Berlin pentru salvarea statelor cu probleme din zona euro.
Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble a încurajat însă parlamentarii ţării sale să sprijine noul plan. Votul ar putea avea loc vineri.
Dar toate măsurile aprobate la începutul acestei săptămâni nu vor reduce datoria Greciei la 124% din PIB în 2020, după cum au stabilit miniştrii de finanţe din zona euro, ci la 126,6% din PIB, scrie Financial Times, care citează o serie de documente obţinute de publicaţia britanică şi mai mulţi oficiali.
Diferenţa va fi recuperată mai târziu, după ce Grecia obţine un excedent bugetar primar, adică atunci când încasările vor ajunge să fie mai mari decât cheltuielile, fără a fi luată în calcul plata dobânzii pentru împrumuturi. Cum se va face acest lucru nu se ştie încă, dar Eurogroup-ul se angajează să caute la momentul respectiv noi măsuri pentru reducerea datoriei. Acestea vor forţa, probabil, guvernele să accepte pierderi la împrumuturile acordate Greciei.
Fiindcă noul plan reduce deja dobânzile pentru împrumuturile bilaterale din primul program de asistenţă la doar puţin peste dobânzile creditelor interbancare, creditorii din zona euro vor ajunge în cele din urmă să împrumute Grecia în pierdere.
Oficialii spun că Grecia ar putea ajunge la un surplus bugetar primar până la sfârşitul anului 2014, ceea ce ar însemna că măsurile adiţionale de reducere a datoriei sunt "împinse" până după alegerile din Germania de anul viitor, notează FT.
Ideea celei mai importante componente a planului este că preţul redus al obligaţiunilor greceşti este oportunitatea Greciei de a le scoate din mâinile investitorilor privaţi, împrumutând bani noi pentru a răscumpăra datorii vechi. Dacă Grecia şi-ar putea cumpăra, de exemplu, bond-urile cu 33 cenţi pentru fiecare euro din valoarea nominală, atunci ţara şi-ar putea reduce datoria cu trei euro pentru fiecare euro nou împrumutat, scrie Bloomberg. Problema este că preţul obligaţiunilor ar creşte deoarece pieţele s-ar aştepta la această operaţiune, micşorând astfel beneficiile pentru Grecia.
Acordul de bailout mai prevede şi că Grecia nu va plăti mai mult decât preţul la care au închis bond-urile sale sesiunea de tranzacţionare de vineri, 23 noiembrie, astfel că Atenei i-ar putea fi greu să găsească un investitor dispus să vândă la un asemenea preţ. Totuşi, miniştrii de finanţe din zona euro, reuniţi în Eurogroup, sunt pregătiţi să parieze 10,2 miliarde de euro pe această mutare de o eficacitate incertă. Ei estimează că Grecia şi-ar micşora astfel datoria cu 11% în 2020.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
