Ca o consecinţă, ţările care se confruntă cu deficite bugetaremasive se regăsesc acum în postura de a depăşi ţintele privindgaura bugetară, scrie The New York Times.
Grecia, spre exemplu, se numără printre economiile care ar puteaconsemna un deficit pe anul 2010 mult mai mare de 8,1% din PIB,cifra convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu UniuneaEuropeană (UE) atunci când a primit un ajutor financiar în valoarede 110 miliarde de euro, potrivit unei persoane familiaresituaţiei, dar care nu a dorit să-şi dezvăluie identitatea.
În cel mai rău caz, Grecia va înregistra un deficit bugetar de 8,9%din PIB, declară aceeaşi persoană, iar în mod normal o diferenţăatât de mică nu ar trebui să pună pe jar pe nimeni.
Însă după ce deficitul bugetar pe 2009 al Greciei a fost revizuitîn creştere de la 13,5 la 15,5% din PIB, din ce în ce mai mulţiinvestitori au început să se teamă că guvernul de la Atena nu vareuşi să echilibreze balanţa bugetară şi că Grecia va fi nevoită încele din urmă să-şi restructureze datoriile.
Grecia este la cheremul bancherilor
După ce pieţele au aflat despre revizuirea în sus a deficituluielen pe 2009, randamentele obligaţiunilor emise de guvernul grec cuscadenţă la zece ani au urcat la mijlocul săptămânii trecute de la9,3 la 10,3%. Acest lucru a pus capăt evoluţiei extrem de bune atitlurilor greceşti, ale căror randamente coborâseră de la peste11% la chiar sub 9% în ultima lună. Mai mult, odată cu vesteaprivind deficitul pe 2009, şi costul asigurării împotriva unuiposibil default al Greciei a urcat.
Un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena a refuzat săcomenteze asupra acestui subiect.
Nici FMI, nici UE nu au făcut comentarii şi nici măcar nu auinsinuat că ceea ce s-a întâmplat ar putea reflecta incapacitateapremierului George Papandreou de a strânge cureaua la maximumatunci când vine vorba de cheltuieli bugetare, reforme structuralesau majorări fiscale.
Cu toate acestea, situaţia din Grecia demonstrează cât de greu estepentru economiile aflate în prezent în stagnare sau chiar înscădere şi care se confruntă şi cu o rată destul de mare aşomajului să implementeze ajustări fiscale care să depăşească 10%din PIB într-o perioadă de numai câţiva ani.
În Irlanda, care se aşteaptă să consemneze al treilea an consecutivde scădere economică în 2010, guvernul spune că va mai avea nevoiesă reducă cheltuielile bugetare cu încă 15 miliarde de euro pentrua-şi reduce deficitul de la 32% din PIB la 3% până în 2014.
De asemenea, în Portugalia autorităţile se străduiesc să atingăţinta de deficit bugetar de 9% din PIB, însă economia continuă săfie anemică.
Spania se confruntă şi ea cu o provocare dificilă de a-şi reducegaura bugetară la 6% din PIB anul viitor, de la 11% în 2009, încondiţiile în care economia nu arată prea roz.
Proiecţiile privind deficitele nu vor fiatinse
"Toţi indicatorii economici de referinţă aiperiferiei zonei euro sunt negativi, astfel că este logic ca acesteţări să nu-şi poată atinge proiecţiile şi ţintele", este de părereJonathan Tepper, analist în cadrul companiei de cercetare VariantPerception.
În Irlanda, deficitul a fost "umflat" de costurile prilejuite desalvarea băncilor cu probleme. Însă din cauza faptului că deficitulacestei ţări a fost revizuit în creştere de atâtea ori,investitorii încep să fie din ce în ce mai sceptici cu privire lareuşita guvernului irlandez de a-şi atinge ţintele de deficit înanii care vin.
Faptul că o serie de economii mai slabe din Europa nu reuşesc să-şiacopere găurile bugetare a stârnit o serie de critici cu privire laprogramele de finanţare ale FMI, care promovează un mix compus dinreduceri de cheltuieli bugetare alături de majorări de taxe şiimpozite. Aceste măsuri ar putea trimite economiile respective înrecesiuni prelungite din care este foarte posibil să nu-şi maipoată reveni, susţin criticii.
Între timp, ar mai putea exista revizuiri în sus ale deficitelor şidatoriilor publice pe 2009. Eurostat, agenţia de statistică aUniunii Europene, şi-a trimis în Grecia o echipă care să verificefinanţele publice ale ţării. Raportul acestei echipe, care ar urmasă fie publicat la mijlocul lui noiembrie, ar putea arăta cădatoria publică a Greciei este mult mai mare de 133% din PIB, lacât este evaluată în prezent pentru 2009.
î
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
