Matematica austerităţii se dovedeşte complicată pentru câteva ţări europene

Ca o consecinţă, ţările care se confruntă cu deficite bugetare masive se regăsesc acum în postura de a depăşi ţintele privind gaura bugetară, scrie The New York Times.
Grecia, spre exemplu, se numără printre economiile care ar putea consemna un deficit pe anul 2010 mult mai mare de 8,1% din PIB, cifra convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Uniunea Europeană (UE) atunci când a primit un ajutor financiar în valoare de 110 miliarde de euro, potrivit unei persoane familiare situaţiei, dar care nu a dorit să-şi dezvăluie identitatea.

În cel mai rău caz, Grecia va înregistra un deficit bugetar de 8,9% din PIB, declară aceeaşi persoană, iar în mod normal o diferenţă atât de mică nu ar trebui să pună pe jar pe nimeni.
Însă după ce deficitul bugetar pe 2009 al Greciei a fost revizuit în creştere de la 13,5 la 15,5% din PIB, din ce în ce mai mulţi investitori au început să se teamă că guvernul de la Atena nu va reuşi să echilibreze balanţa bugetară şi că Grecia va fi nevoită în cele din urmă să-şi restructureze datoriile.

Grecia este la cheremul bancherilor
După ce pieţele au aflat despre revizuirea în sus a deficitului elen pe 2009, randamentele obligaţiunilor emise de guvernul grec cu scadenţă la zece ani au urcat la mijlocul săptămânii trecute de la 9,3 la 10,3%. Acest lucru a pus capăt evoluţiei extrem de bune a titlurilor greceşti, ale căror randamente coborâseră de la peste 11% la chiar sub 9% în ultima lună. Mai mult, odată cu vestea privind deficitul pe 2009, şi costul asigurării împotriva unui posibil default al Greciei a urcat.
Un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena a refuzat să comenteze asupra acestui subiect.
Nici FMI, nici UE nu au făcut comentarii şi nici măcar nu au insinuat că ceea ce s-a întâmplat ar putea reflecta incapacitatea premierului George Papan­dreou de a strânge cureaua la maximum atunci când vine vorba de cheltuieli bugetare, reforme structurale sau majorări fiscale.
Cu toate acestea, situaţia din Grecia demonstrează cât de greu este pentru economiile aflate în prezent în stagnare sau chiar în scădere şi care se confruntă şi cu o rată destul de mare a şomajului să implementeze ajustări fiscale care să depăşească 10% din PIB într-o perioadă de numai câţiva ani.
În Irlanda, care se aşteaptă să consemneze al treilea an consecutiv de scădere economică în 2010, guvernul spune că va mai avea nevoie să reducă cheltuielile bugetare cu încă 15 miliarde de euro pentru a-şi reduce deficitul de la 32% din PIB la 3% până în 2014.
De asemenea, în Portugalia autorităţile se străduiesc să atingă ţinta de deficit bugetar de 9% din PIB, însă economia continuă să fie anemică.
Spania se confruntă şi ea cu o provocare dificilă de a-şi reduce gaura bugetară la 6% din PIB anul viitor, de la 11% în 2009, în condiţiile în care economia nu arată prea roz.

Proiecţiile privind deficitele nu vor fi atinse
"Toţi indicatorii economici de referinţă ai periferiei zonei euro sunt negativi, astfel că este logic ca aceste ţări să nu-şi poată atinge proiecţiile şi ţintele", este de părere Jonathan Tepper, analist în cadrul companiei de cercetare Variant Percep­tion.
În Irlanda, deficitul a fost "umflat" de costurile prilejuite de salvarea băncilor cu probleme. Însă din cauza faptului că deficitul acestei ţări a fost revizuit în creştere de atâtea ori, investitorii încep să fie din ce în ce mai sceptici cu privire la reuşita guvernului irlandez de a-şi atinge ţintele de deficit în anii care vin.
Faptul că o serie de economii mai slabe din Europa nu reuşesc să-şi acopere găurile bugetare a stârnit o serie de critici cu privire la programele de finanţare ale FMI, care promovează un mix compus din reduceri de cheltuieli bugetare alături de majorări de taxe şi impozite. Aceste măsuri ar putea trimite economiile respective în recesiuni prelungite din care este foarte posibil să nu-şi mai poată reveni, susţin criticii.
Între timp, ar mai putea exista revizuiri în sus ale deficitelor şi datoriilor publice pe 2009. Eurostat, agenţia de statistică a Uniunii Europene, şi-a trimis în Grecia o echipă care să verifice finanţele publice ale ţării. Raportul acestei echipe, care ar urma să fie publicat la mijlocul lui noiembrie, ar putea arăta că datoria publică a Greciei este mult mai mare de 133% din PIB, la cât este evaluată în prezent pentru 2009.
î