In ciuda aparentelor, britanicii sunt mult mai deschisi spre acceptarea controlului administrativ asupra concedierilor, scrie Le Figaro.
Modelul social francez este considerat opusul modelului a??ultraliberala?? englez in aceasta problema. Dar acest cliseu s-a dovedit a fi fals pentru ca francezii prefera, de exemplu, economia de piata centralizata ca model economic si social. Din nefericire, si ei tind sa desconsidere a??valorile europenea?? si libertatea societatii de a alege, precum majoritatea europenilor.
Acestea au fost rezultatele unui studiu realizat de institutele de statistica Euro RSCG si TNS Sofres in 10 tari din Europa (Germania, Italia, Spania, Franta, Polonia, Republica Ceha, Marea Britanie, Tarile-de-Jos, Finlanda si Portugalia), reprezentante a 85% din populatia Uniunii Europene.
Un model european de valori economice si sociale exista acolo unde economia de piata este foarte bine reprezentata. Aproape trei sferturi din persoanele interogate (73%) considera ca a??o concurenta puternica are efecte pozitive asupra scaderii somajuluia?? si 66% sunt de acord cu faptul ca a??dorinta de crestere a profitului este favorabila societatiia??.
Si, in cele din urma, 59% dintre cei interogati acorda o importanta deosebita valorii muncii in sine. Aici trebuie amintita situatia din Franta, unde 65% din populatie este foarte atasata de ideea de munca ca valoare sociala si nationala.
Daca europenii se pronunta in favoarea economiei de piata, majoritatea dintre ei vor ca påna si aceasta economie de piata sa fie a??controlata si solidaraa??. Solidaritatea de care s-a amintit se refera la accesul gratuit la ingrijiri medicale prin plata asigurarilor medicale publice (85% dintre europeni) si la stabilirea unui venit minim pentru fiecare dintre cetatenii unei tari (63% din cei interogati).
Economia centralizata trebuie sa faca insa fata mondializarii. In acest sens, 61% dintre europeni cred ca trebuie mentinuta posibilitatea unui control administrativ in privinta concedierilor si a demisionarilor, adica posibilitatea administratiei de a formula anumite constrångeri in aceasta privinta. Alti 63% dintre europeni cred ca protectia mediului are prioritate in fata apararii drepturilor angajatilor.
Aceasta viziune comuna a locuitorilor Uniunii Europene este asociata unei lipse de optimism, care indeamna 53% din populatia de aici sa nu isi faca prea mari sperante in ceea ce priveste progresul tehnic sau stiintific. Si numai acest scepticism manifestat de europeni poate explica previziunile descurajatoare in ceea ce priveste cresterea economica viitoare a zonei euro, precum si avantajele de care se bucura Statele Unite sau Asia in fata Uniunii Europene.
a??Majoritatea europenilor, si in mod special 75% dintre francezi, cred ca måine va fi mai rau decåt in prezenta??, spune Stephane Fouks, presedinte al Euro RSCG. Singura intrebare la care europenii nu au oferit un raspuns comun este cea legata de problema imigrarilor. Astfel, 53% dintre europeni au fost de acord cu afirmatia a??Cred ca nu trebuie sa mai oferim locuri de munca imigrantilora??, in timp ce 44% au respins-o.
Totusi, diferenta de opinii intre francezi si britanici cu privire la regulile economiei de piata nu are fundamente in realitate. Este adevarat ca britanicii sustin cu mai mult entuziasm avantajele liberei concurente sau a prioritatii muncii in defavoarea timpului liber.
Dar, in acelasi timp, ei cred in necesitatea stabilirii unui venit minim pentru someri. Cetatenii Marii Britanii sunt, de asemenea, mai sceptici decåt noi in privinta progresului tehnologic si, dimpotriva, mai deschisi in ceea ce priveste posibilitatea conducerii firmelor de a apela la unele metode de constrångere in privinta concedierilor.
Trebuie mentionat si faptul ca britanicii au mai multa incredere in flexibilitatea pietei muncii din Anglia. Totusi, ei cred in necesitatea accesului gratuit al populatiei la ingrijiri medicale, ca si europenii, si sustin ideea ca sporirea profitului are o influenta pozitiva asupra societatii.
Particularitati cu privire la acest subiect au existat doar in Cehia, Polonia, Finlanda si Portugalia. Din dorinta de a limita concedierile, Polonia si Finlanda au luat o pozitie protectoare, in timp ce cetatenii Cehiei s-au dovedit a fi mult mai liberali. De alta parte, in timp ce Finlanda este foarte increzatoare in efectele pozitive ale concurentei, Portugalia este foarte rezervata in aceasta privinta.
In momentul in care europenii au fost intrebati daca sunt apropiati sau nu de vecinii lor din cadrul Uniunii Europene, acestia au ezitat: 44% au raspuns a??daa??, iar 49% nu au fost de acord.
Aceste rezultate ar putea reflecta si pozitia conducerii tarilor respective.
Francezii apreciaza munca
Recentul protest al francezilor cu privire la numarul de ore de lucru pe saptamåna ar putea crea impresia ca locuitorii Hexagonului sunt obsedati de timpul liber. Totusi, rezultatele sondajului realizat de Euro RSCG in colaborare cu TNS Sofres arata exact contrariul.
65% dintre francezi au fost de acord cu afirmatia a??trebuie acordata mai multa importanta muncii decåt timpului libera??, ceea ce a depasit media de 59% inregistrata la nivelul intregii Europe. Daca Polonia, Germania si Portugalia se situeaza in fruntea clasamentului in privinta importantei care se acorda muncii, Franta a reusit sa devanseze totusi tari precum Finlanda, Tarile-de-Jos, Italia si, mai ales, Marea Britanie, penultima tara din clasament.
Rezultatul sondajului realizat in colaborare cu Euro RSCG coincide cu ancheta recenta a Capgemini Consulting-TNS Sofres atåt pentru sectorul privat, cåt si in cel public.
Concluzia anchetei, cunoscuta sub numele a??Ascultåndu-i pe francezi la muncaa??, a fost ca a??valorile muncii s-au pastrat puternice in timpa??, conform spuselor lui Touhami Bencheikh, director general al Capgemini Consulting. a??Munca nu mai este privita ca o datorie, ci ca o sursa potentiala de implinire profesionalaa??, a adaugat el.
Daca aproximativ trei sferturi dintre salariatii interogati au spus ca sunt multumiti de slujba lor, ei nu sunt dispusi sa faca sacrificii in ceea ce priveste viata profesionala. Inainte de 1992, lucrurile stateau cu totul altfel. Spre exemplu, astazi, 45% dintre salariati au incredere in capacitatile sefilor, in timp ce, in 1985, acest procent era de 56%.
Dar acest lucru nu este tocmai relevant. Pentru Philippe Granjeon, director de comunicare in cadrul Capgemini, cresterea importantei acordate muncii de catre francezi, confirmata si de studiul realizat de Euro RSCG, a determinat cresterea rolului intreprinderilor pentru intreaga societate.
a??Sondajul arata ca problemele economice si sociale sunt determinante pentru viata de zi cu zi a cetatenilor prin structurarea valorilor si comportamentelor. Iar intreprinderile constituie baza tuturor acestor subiectea??, spune Granjeon. Mai trebuie doar ca societatea sa poata limita influenta politicului in economie.
alina.vasilca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
