Votul a fost foarte fragmentat, dar partidele proeuropene au împreună 55 de mandate din cele 101 ale parlamentului unicameral de la Chişinău. „PLDM va face coaliţie cu PD şi PL. Am vorbit cu Lupu şi Ghimpu“, a declarat Vlad Filat, liderul PLDM, pentru Ziarul de Gardă. „Nu vom negocia integrarea europeană a Republicii Moldova, viitorul european al Republicii Moldova. Nu vin acum cu condiţii. Ne ştim foarte bine şi cred că această cunoaştere ne permite să nu pierdem timpul cu tatonări, ci să oferim substanţă“, a adăugat Filat.
El spune că nu este foarte bucuros de rezultatul PLDM, dar că având în vedere prin ce a trecut partidul în ultima periodă, rezultatul este onorabil. „Manipularea fără precedent din partea mass-media proruse a fost evidentă. Rezultatul ne permite să continuăm drumul european“, a subliniat Filat.
Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, s-a declarat în favoarea formării unei coaliţii proeuropene, afirmând că noua guvernare trebuie să continue să aplice Acordul de Asociere cu UE şi să garanteze „suveranitatea“ şi „neutralitatea“ Republicii Moldova.
„Este nevoie de înţelepciune şi responsabilitate. Rezultatele PSRM (Partidul Socialiştilor, prorus - n. red.) sunt o surpriză. Acum este foarte important să înţelegem geneza acestor rezultate“, a precizat liderul democrat. Dar dincolo de surprize, „Republica Moldova a ales să continue drumul european“, a adăugat el.
Partidul Socialiştilor (PSRM) a obţinut 25 de mandate, urmat de PLDM cu 24 de mandate, PCRM cu 21 de mandate, PDM cu 19 mandate şi PL cu 12 mandate, după prelucrarea a peste 89 la sută din procesele verbale.
Rata finală de participare a fost de 55,8 la sută, suficientă pentru validarea alegerilor.
Liderii politici români s-au înghesuit să felicite cele trei partide proeuropene pentru victorie.
Preşedintele ales Klaus Iohannis a adresat felicitări celor trei partide proeuropene, PLDM, PL şi PDM, menţionând că acestor partide „le revine răspunderea de a continua, într-un ritm încă mai dinamic, drumul Republicii Moldova către Europa unită“. Preşedintele Băsescu a salutat, într-un mesaj transmis luni, victoria partidelor proeuropene din Republica Moldova, exprimând în acelaşi timp speranţa că vor fi accelerate procesele de modernizare şi de apropiere de UE şi reiterând că România va fi în continuare un partener în realizarea acestor obiective.
Premierul Victor Ponta a anunţat că i-a felicitat pe omologul său din Republica Moldova, Iurie Leancă, şi pe preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, pentru rezultatele obţinute la alegerile parlamentare de duminică şi a precizat că România va continua să ajute financiar acest stat.
Cine este Igor Dodon, „câştigătorul perdant“ al alegerilor
Igor Dodon, fost membru al Partidului Comuniştilor (PCRM), din care a plecat pentru a prelua conducerea Partidului Socialiştilor (PSRM) în 2011, a creat o surpriză de proporţii pe scena politică din Republica Moldova, reuşind să aducă această formaţiune extraparlamentară pe primul loc după alegerile legislative de duminică. Deşi unele sondaje de opinie nu îl creditau cu şanse de a intra în Parlament, PSRM a obţinut peste 20 la sută din voturi, potrivit rezultatelor parţiale.
În pofida faptului că PSRM s-a clasat pe primul loc, şansele lui Dodon de a forma un guvern sunt destul de reduse. Igor Dodon, în vârstă de 39 de ani, a absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Agrare de Stat în 1997, iar în 1998 a absolvit Academia de Studii economice, specialitatea Management. Între 2003 şi 2005 Dodon a fost preşedinte al Bursei Universale de Valori din Moldova.
În perioada 18 septembrie 2006 - 31 martie 2008, Dodon a fost ministru al economiei şi comerţului în guvernul lui Vasile Tarlev. După instaurarea embargoului de către ruşi, Vlad Filat şi Vladimir Voronin l-au acuzat pe liderul socialiştilor că el şi Renato Usatîi se fac vinovaţi de interdicţiile impuse de Rusia. „Dodon şi Usatîi se uită în oglindă? Cum pot ei să creeze probleme propriilor cetăţeni? Eu aş numi asta trădare de ţară“, a spus atunci Vlad Filat într-o emisiune televizată.
