Business Internaţional

În Ungaria, relaţiile cu guvernul cresc de 7 ori şansele de a câştiga contracte cu statul

În Ungaria, relaţiile cu guvernul cresc de 7 ori...

Autor: Bogdan Cojocaru

11.02.2022, 00:05 127

Şansele de a câştiga un contract cu statul sunt de şapte ori mai mari dacă cel care licitează are legături cu elita guvernantă, arată cercetările Centrului de cercetare a corupţiei din Budapesta, relatează Euractiv.

Analiza foloseşte date privind achi­ziţiile publice înregistrate în Ungaria între 2011 şi 2020 pentru a arăta modul în care conexiunile la Sistemul de Cooperare Naţională (NER), denumirea unei comunităţi politice autoproclamate create de Fidesz, partidul de guvernământ, după 2010, au influenţat şansele de a câştiga con­tracte publice. Un indicator frec­vent utilizat al riscului de corupţie sunt licitaţiile în care se primeşte o singură ofertă. Acest element carac­terizează 39% din licitaţiile din Ungaria, com­pa­rativ cu nivelul de 20% pe care UE îl consideră „verde“, sau acceptabil. Însă anomaliile pot fi detectate şi mai subtil observând de câte ori o companie a intrat în joc şi a câştigat şi de câte ori a pierdut pe piaţa achiziţiilor publice. „Dacă această rată este anormal de mare în comparaţie cu media pieţei, poate indica o anomalie“, spune Toth Istvan Janos, directorul Centrului de cercetare a corupţiei.

De exemplu, în 2011-2020, com­pania Elios (şi predecesorul ei) avea un coeficient al probabilităţii de câştig de 1,26, în timp ce pro­ba­bilitatea de câştig mediană a firmelor de pe piaţă a fost de 0,46. Cu toate acestea, şansele de câştig pentru Elios s-au schimbat semnificativ între perioadele în care Istvan Tiborcz, ginerele pre­mierului ungar Viktor Orban, se afla printre proprietari şi  mo­mentul în care acesta a părăsit afacerea.

Între 2011 şi 2015, când Tiborcz era printre acţionari, coeficientul şanselor de câştig ale companiei erau de 1,97. După ce acesta şi-a vândut participaţia, această valoare a scăzut la 0,18, cu mult sub mediana pieţei.

Rezultate similare se văd pentru diferite companii în care elitele NER aveau interese.

Potrivit lui Toth Istvan Janos, ar fi dificil  de presupus că „rata mai mare de succes asociată cu perioada NER s-ar datora unei creşteri a efi­cienţei sau cunoştinţelor despre piaţa de achiziţii publice ale acestor firme“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO