La finele lui 2007 exporturile nete au fost principalul motor al cresterii de 0,4% a PIB-ului tarilor care au adoptat euro. In plus, chiar inainte de depasirea pragului de 1,50 dolari la un euro, o mare companie europeana, EADS, a incheiat un contract de 35 de miliarde de dolari (22,5 miliarde de euro) cu armata americana, lasandu-i in urma pe rivalii de la Boeing, scrie The Wall Street Journal.
Deci, inainte ca politicienii europeni sa se planga de cursul valutar si sa critice Banca Centrala Europeana pentru politica monetara pe care o duce, este nevoie de o analiza mai temeinica.
Fluctuatiile cursurilor de schimb pot afecta cresterea econo-mica din doua puncte de vedere. In primul rand, o moneda puternica garanteaza avantaje pentru companiile cu cos-turi exprimate intr-o valuta mai ieftina. Ca urmare, producatorii locali pot pierde din cotele de piata atat in strainatate, cat si in tara de origine.
Pana acum nu exista destule dovezi care sa ateste un astfel de efect in lant la scara larga. Este adevarat ca exporturile europenilor catre Statele Unite din ultimele trei luni ale lui 2007 au scazut cu 8%, fata de aceeasi perioada a anului precedent. Dar aprecierea monedei unice europene constituie numai unul dintre factorii care au influentat aceste scaderi. In timp ce economia Statelor Unite aluneca incet spre semistagnare inca din trimestrul trei al anului trecut, exporturile tarilor din zona euro catre alte tari au crescut cu 7%.
In al doilea rand, o schimbare majora a cursurilor de schimb poate redirectiona afacerile dintr-o zona scumpa in altele mai putin costisitoare. Pana in prezent, investitiile in echipamente si utilaje industriale din tarile zonei euro au crescut cu 5,5% in primele trei trimestre ale lui 2007, fata de aceeasi perioada a lui 2006. Prin urmare, investitiile in capital fix au crescut mai rapid decat consumul populatiei si sectorul de constructii de noi locuinte, care au crescut cu numai 1,3%, respectiv 3% in aceeasi perioada.
Ce anume ar putea oferi o explicatie cu privire la elasticitatea economiei din afara zonei euro? Sa nu uitam ca putine regiuni care au avut mai mult de castigat de pe urma globalizarii decat zona euro. Avand in vedere accentul pus pe calitatea utilajelor industriale, a echi-pamentelor pentru infrastructura, a autovehiculelor si avioanelor, companiile din vestul Europei ofera adesea produse foarte potrivite din punct de vedere al calitatii pentru zona Asiei de Est, unde economiile sunt in plina pe-rioada de crestere, dar si pentru tarile exporta-toare de petrol si a unor tari din Europa Centrala si de Est. In contextul in care consumatorii din aceste tari se imbogatesc pe zi ce trece, producatorii eu-ropeni de produse de lux se pot astepta la o crestere a vanzarilor pentru urmatorii ani. In plus, multe companii din tarile zonei euro
si-au globalizat in mod agresiv produsele, ceea ce le face mai putin vulnerabile la fluctuatiile cursurilor valutare.
Pe de alta parte, multe tari vest-europene
s-au transformat in regiuni mai putin ostile fata de investitori, prin reducerea taxelor si renuntarea la rigiditate pe piata fortei de munca. In Germania, de exemplu, mediul de afaceri este mult mai primitor si prietenos fata de investitori decat acum cinci ani, cand moneda europeana nu era atat de puternica.
Bineinteles ca tarile din zona euro nu vor rezista la o crestere continua pe termen lung a monedei unice. Rata de schimb ponderata a euro a crescut cu doar 10% peste media din perioada 2004-2006. Acest lucru va duce cel mai probabil la o incetinire a ritmului anual de crestere al PIB-ului cu 1,2 puncte procentuale in urmatorii trei ani. Cel putin o treime din acest proces a avut deja loc, dar peste jumatate din efecte sunt inca in plin proces de desfasurare. In cursul lui 2008, incetinirea cresterii exporturilor se va transforma cel mai probabil intr-un usor declin al economiei intregii zone euro.
Exista totusi indoieli conform carora euro este supraevaluat in raport cu dolarul cu aproximativ 25%.
Principala intrebare care se naste avand in vedere toate aceste elemente este daca moneda europeana isi va continua ascensiunea pe termen lung si ce masuri ar trebui luate in acest caz de catre oficialii europeni.
Pe termen scurt, euro ar putea atinge un nou prag record in jurul valorii de 1,57 dolari/euro. Acest lucru se poate intampla in urmatoarele trei luni, avand in vedere ca banca centrala americana continua sa reduca dobanzile de referinta cu agresivitate, iar Banca Centrala Europeana ezita inca. Cu toate acestea, situatia s-ar putea rasturna dupa un timp. Din clipa in care dobanzile americane au ajuns la valorile minime si mai ales daca solutia adoptata de Fed va da roade intr-un final, restabilind echilibrul in economia americana, dolarul si-ar putea recupera foarte repede atractivitatea in fata altor valute. Pana la finalul anului, dolarul ar putea recupera din valoare, atingand 1,45 dolari/euro. De asemenea, deficitul de cont curent al Statelor Unite ar putea sa scada pe fondul unei astfel de aprecieri a monedei americane.
"Supereuro" nu mai este de ceva timp principala problema a europenilor, care se confrunta cu griji mai mari legate de cresterea preturilor la benzina si alimente. In plus, sindica-tele din Germania, care sunt foarte bine organizate, au reactionat la rata record a somajului - cea mai mica din ultimii 25 de ani - prin greve si cererea unor salarii mai mari. Acest lucru ar putea afecta competitivitatea de pe piata germana si ar putea declansa efecte secundare inflationiste.
In acelasi timp, unele tari din zona euro, cum ar fi Spania, Irlanda, Grecia si intr-o oare-care masura Franta, se confrunta cu probleme pe piata imobiliara. In plus, institutiile financiare din intreaga Europa se lupta cu efectele crizei americane a creditelor ipotecare subprime.
Intr-o astfel de situatie, combinatia ideala din punct de vedere al politicilor publice ar fi o moneda nationala puternica si dobanzi mici. O moneda nationala puternica reprezinta o piedica in calea riscurilor inflatiei. De asemenea, o moneda puternica avantajeaza angajatorii in negocierile salariale, deoarece ei pot sublinia competitia acerba din afara tarii si pot ameninta angajatii cu mutarea operatiunilor in alte tari cu forta de munca mai ieftina. Dobanzile mici stimuleaza consumul, limiteaza pierderile suferite in urma stagnarii de pe pietele imobiliare si amortizeaza pierderile marginale cauzate de criza subprime.
Bineinteles ca a-ti dori un euro puternic nu este acelasi lucru cu a te ruga pentru un euro puternic pentru totdeauna. Dar BCE are dreptate cand evita sa intervina direct sau sa reduca dobanzile, deoarece acestea ar reduce puterea propriei monede. Scopul principal al bancii este indeplinirea obiectivului pentru inflatie pe 2009 pentru al zecelea an consecutiv.
Din punctul de vedere al sustinatorilor stabilitatii, presiunea inflationista provenita din colapsul monedei europene in urma reducerii dobanzii de referinta ar fi un adevarat cosmar. Daca totusi economia americana nu ajunge intr-o pozitie critica in urmatoarele luni, persistenta aprecierii euro ar putea duce intr-un final la reducerea dobanzii de referinta fara riscul unei inflatii extinse. Avand in vedere situatia actuala, BCE a primit sfatul bun de a astepta fara sa intervina pentru o anumita perioada, pana se clarifica situatia economiei mondiale.
In ceea ce priveste dolarul, exista temeri in cazul in care moneda americana nu isi revine nici in a doua jumatate a anului, valoarea acestuia in raport cu euro va ramane, conform expertilor, destul de scazuta, ceea ce ar limita atractivitatea obligatiunilor Trezoreriei americane in fata investitorilor straini.
"Daca dolarul va ramane la aceste valori pentru mai multi ani la rand, va urma o perioada nefasta pentru toata lumea", a declarat David Resler, economist-sef la Nomura Securities din New York. Cu alte cuvinte, devalorizarea temporara a dolarului nu este un motiv de panica. Dar durata acestei perioade de devalorizare starneste inca nelinisti in intreaga lume.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
