Fondul Monetar International (FMI) a atras atentia Poloniei ca planurile de creare a unei agentii unificate de supraveghere a serviciilor financiare ar putea expune acest organism la interferente politice, scrie Financial Times.
"Cred ca este un pachet de legi foarte slab", este de parere Christoph Rosenberg, reprezentant regional al FMI. "Unul dintre obiectivele fundamentale ale oricarei legi care reglementeaza crearea unei asemenea agentii este asigurarea faptului ca activitatile noului organism vor fi independente de programele politice. In lipsa unor asemenea asigurari, anumite interferente necuvenite ar putea slabi sistemul bancar, ar prejudicia increderea investitorilor in zlot si ar putea chiar duce la crize financiare", a adaugat el.
Noua agentie de supraveghere a pietei financiare va reuni serviciile organismelor de supraveghere a pietei de capital, a sistemului bancar, a fondurilor de pensii si a pietei de asigurari. Rosenberg si-a exprimat reticenta fata de posibilitatea noii agentii de a pastra in continuare personalul foarte bine calificat al bancii nationale a Poloniei. Legea privind constituirea noii autoritati de reglementare a pietei financiare a trecut de camera inferioara a parlamentului polonez saptamana trecuta. In momentul de fata, legea este la Senat si este de asteptat sa fie aprobata la inceputul lunii august. Cel mai bine cotat candidat la conducerea noii agentii pare a fi Cezary Mech, fost ministru delegat de finante, unul dintre initiatorii acestei legi. Mech a declarat recent ca este nevoie de acest organism pentru a reduce din cheltuieli si pentru ca "diverse segmente ale pietei financiare sunt din ce in ce mai interconectate".
In acest moment, supravegherea sistemului bancar este asigurata de banca nationala, condusa de Leszek Balcerowicz, considerat de multi drept arhitectul reformelor economice adoptate de Polonia in 1989. Balcerowicz a fost criticat in repetate randuri de catre guvern si de partenerii de coalitie pentru ca a implementat o serie de reforme despre care ei spun ca au saracit multi polonezi, si pentru ca a privatizat active ale statului din sectoare considerate cheie. In primavara asta, pe fondul scandalului privind fuziunea a doua banci din Polonia, ambele detinute de UniCredit, a avut loc un conflict deschis intre Balcerowicz si Mech, presedintele bancii centrale sustinand ca acest lucru ar afecta mediul competitional pe piata bancara locala.
Noua Comisie de Supraveghere Financiara va slabi mult din puterea decizionala a actualului presedinte al bancii centrale. Sase din cei sapte membri vor fi numiti direct de catre guvern sau de catre presedinte, singurul membru care isi va pastra independenta va fi guvernatorul bancii nationale.
Rosenberg a numit structura ca fiind "destul de neobisnuita", subliniind ca organismele similare, cum ar fi Autoritatea Serviciilor Financiare din Marea Britanie, sunt mult mai ferite de controlul guvernamental. Dupa parerea lui, noua agentie din Polonia "nu intruneste cele mai bune conditii".
Sistemul bancar polonez trece momentan prin faza de adaptare la cresterea rapida a creditelor personale, in mare parte denominate in franci elvetieni, si la trecerea la normele bancare Basel II. "Exista suficiente motive pentru a studia mai atent legislatia in vigoare si a efectua schimbarile necesare pentru a obtine cele mai bune standarde", a declarat Rosenberg.
Guvernul pregateste o lege a nationalizarii
Guvernul polonez, condus de Partidul Conservator (PiS), va initia o lege care va permite nationalizarea companiilor cu un rol important pentru securitatea nationala, in cazul in care acestea vor primi o oferta ostila de preluare, scrie The Warsaw Voice. Presedintele Lech Kaczinschi a declarat ca noua lege a securitatii nationale va permite in ultima instanta nationalizarea, "dar aceasta nationalizare se va face prin achizitia de actiuni". Kaczinschi a adaugat ca "nimeni intr-o tara moderna si democrata nu si-ar putea imagina nationalizarea fara plata unor compensatii, in special in conditiile in care Polonia este membru al UE". El a mai spus ca principiul este asemanator cu acela in care statul poate cumpara terenuri de la proprietarii privati pentru constructia unor proiecte de infrastructura. Nationalizarea va fi folosita numai in ultima instanta, principalul sector vizat fiind cel energetic, in special compania care detine monopolul in acest sector, PGNIG.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
