Intr-unul dintre cele mai scumpe state din lume, Norvegia, banca centrala sustine ca principala sa problema este ca preturile nu cresc suficient de rapid.
Un pachet de tigarete costa circa 68 coroane norvegiene (9,72 dolari), un bilet de autobuz in Oslo - 30 coroane, o cutie de bere cumparata din supermarket - circa 25 coroane, iar un hamburger Big Mac - indicator global al preturilor urmarit indeaproape - 39 coroane (5,58 dolari).
Chiar si in aceste conditii, multi economisti se asteapta ca banca centrala sa diminueze, in aceasta saptamana, ratele dobanzilor, la un nou minim de 1,75%, de la nivelul actual de 2%, din cauza temerilor ca rata inflatiei care exclude preturile din sectorul alimentar si din cel energetic este prea redusa, atingand 0,1% in ianuarie, fata de prima luna a anului 2003.
"Este o lupta stransa intre Norvegia si Elvetia pentru titlul nedorit de cel mai scump stat dezvoltat", a declarat Val Koromzay, director pentru rapoarte de tara in cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).
Preturile din Norvegia, al treilea mare exportator petrolier dupa Arabia Saudita si Rusia, sunt cu circa 40% superioare mediei din Uniunea Europeana, a afirmat el. Multi norvegieni isi fac cumparaturile in statul vecin Suedia.
Temandu-se de deflatie, chiar daca expansiunea economica excluzand sectorul petrolier va atinge, probabil, 3% in 2004, fata de 0,3% in 2003, banca centrala insista ca preturile trebuie sa creasca mai rapid.
"Cand rata inflatiei este scazuta - asa cum este acum - este potrivit sa se puna accentul pe impingerea in sus a inflatiei", a declarat, in luna februarie, guvernatorul bancii centrale, Svein Gjedrem.
Recentele scaderi de preturi din Norvegia, la toate produsele, de la imbracaminte la computere si bilete de avion, sunt o incantare pentru cei mai multi dintre cei 4,5 milioane de locuitori. Dar banca centrala are o tinta de inflatie de 2,5% pe doi ani, excluzand preturile fluctuante din sectorul alimentar si din cel energetic.
Anul trecut, Oslo a fost pe primul loc in clasamentul celor mai scumpe orase ale lumii intocmit de banca elvetiana UBS, inaintea Tokyo-ului si New York-ului, justificand uimirea multora la auzul afirmatiei ca preturile sunt prea mici.
"Nu am gasit inca un chilipir in Oslo, cred ca este practic imposibil. Ma astept ca barurile si restaurantele sa fie scumpe, dar sunt socat de preturile de la supermarket", spune Stuart Harries, turist din Cardiff, Wales.
Cu toate acestea, Val Koromzay sustine ca este o mare diferenta intre scaderile de preturi, adesea benefice, care rezulta din socuri precum transferul productiei in state mai ieftine - China sau tarile est-europene -, si deflatia care descurajeaza cheltuielile si investitiile.
"A obtine preturi mai mici prin deflatie nu este o politica deosebit de eficienta", considera el.
Trei biciclete negre expuse la Muzeul Norvegian de stiinta si Tehnologie ilustreaza beneficiile socurilor inregistrate de oferta de pe piata. Modelul din anii 1890 costa cat salariul pe un an al unui muncitor din industrie, versiunea din anii 1950 - cat salariul pe o luna, iar bicicleta din anii 1990 - doar salariul pe o saptamana.
Guvernatorul Gjedrem afirma ca Norvegia are nevoie de o oarecare inflatie, partial datorita faptului ca ofera angajatorilor o mai mare flexibilitate in stabilirea remuneratiilor pentru angajatii carora nu le plac reducerile de salarii in termeni nominali. Ca si preturile, salariile norvegiene sunt mult mai ridicate decat cele din UE.
In schimb, Tor Steig, economist-sef al Confederatiei norvegiene a Comertului si Industriei, crede ca banca centrala a devenit prea dogmatica in privinta utilizarii ratelor dobanzilor ca mijloc de accelerare a inflatiei dupa ce le-a redus de la 7% la 2% in anul 2002.
"Banca ar putea sa se relaxeze putin. Mai trebuie urmariti si alti indicatori decat preturile cand se stabilesc ratele dobanzilor", a afirmat el, apreciind ca rata inflatiei va creste si fara a se diminua ratele.
Deprecierea coroanei, care a ajuns la o cotatie de 8,6380 unitati/euro, fata de maximul de 7,22 unitati/euro inregistrat in ianuarie 2003, ar putea alimenta inflatia in 2004 prin scumpirea bunurilor importate. Datele statistice privind rata inflatiei din februarie urmeaza sa fie publicate miercuri.
Potrivit lui Val Koromzay, preturile din Norvegia sunt marite partial de bogatia petroliera a tarii si de subventiile agricole - printre cele mai generoase din lume, menite sa incetineasca urbanizarea.
Fermierii primesc subventii de aproximativ 11 dolari pe zi pentru fiecare vaca in partea arctica a Norvegiei, unde grajdurile sunt incalzite si furajul transportat inauntru cu camionul.
Circa 1,2 miliarde de oameni din lumea a treia - o cincime din populatia planetei - supravietuiesc cu mai putin de un dolar pe zi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
