Parlamentarii europeni cer dezmembrarea troicii creditorilor internaţionali şi înlocuirea acesteia cu un sistem de ajutor propriu Uniunii Europene care să răspundă în faţa Parlamentului European, ei considerând că aceşti creditori, FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană (BCE), au negociat în mod nedemocratic condiţiile programelor de bailout cu guvernele statelor cu probleme din zona euro.
„Toate instrumentele europene care nu sunt fundamentate prin legislaţia UE au caracter provizoriu. Instumentele UE ar trebui să aibă la bază metoda comunitară, cu Parlamentul European ca legiuitor democratic şi structură de control“, a afirmat Othmar Karas, europarlamentar austriac de centru-dreapta, citat de EUobserver.
Europarlamentarii investighează activitatea troicii şi cât de democratice şi transparente au fost negocierile programelor de ajutor financiar cu guvernele Ciprului, Portugaliei, Irlandei şi Greciei. Oficiali ciprioţi şi portughezi s-au plâns anchetatorilor că troica „a pus pistolul la tâmpla“ Ciprului şi Portugaliei când a negociat cu acestea programele de bailout şi că a fost prea puţin interesată de impactul social al măsurilor de austeritate cerute în schimbul banilor.
Karas şi europarlamentarul socialist francez Liem Hoang-Ngoc, membri ai comisiei de anchetă, consideră că troica, o „structură ad-hoc“, nu este viabilă pe termen lung.
Hoang-Ngoc a spus că socialiştii vor schimbarea tratatului UE astfel încât orice nouă structură interguvernamentală să fie încorporată în legea comunitară prin intermediul Parlamentului European. „Oriunde mergem, noi (europarlamentarii – n.r.) suntem priviţi ca singurii aflaţi pe poziţii de egalitate cu BCE şi CE. Speranţele puse în noi sunt enorme“, a adăugat Hoang-Ngoc. Referindu-se la momentul optim pentru desfiinţarea troicii, Karas a subliniat că „dacă aceasta este eliminată acum din ţările în care programul (de bailout - n.r.) este în desfăşurare, va fi haos şi criză. FMI singur are prea puţini bani pentru a fi unicul finanţator, în timp ce Mecanismului European de Stabilitate trebuie să i se imprime un caracter comunitar mai accentuat“. El a adăugat că „nu putem ţine piept crizei fără niciun fel de instrument“.
El a propus două alternative pentru troică, respectiv transformarea Mecanismului European de Stabilitate (MES), fondul permanent de salvare a zonei euro, într-un Fond Monetar European reglementat prin legislaţia UE, ori înfiinţarea unui nou organism de bailout sub ghidajul Comisiei Europene şi al MES care să fie inclus în tratatele UE.
Europarlamentarul austriac Hannes Swoboda este de părere că troica ar trebui desfiinţată „imediat“ pentru că susţine în continuare măsurile de austeritate în defavoarea celor care stimulează creşterea. „Desfiinţarea Troicii în timpul preşedinţiei greceşti a UE ar fi o victorie reală pentru Grecia şi pentru Europa“, a spus acesta.
Pagubele provocate economiilor salvate prin bailout de austeritate, recesiune şi criză
Economia Greciei a scăzut cu 22% din 2008, forţa de muncă angajată s-a redus cu 15%, iar rata riscului de sărăcie (înainte de transferuri sociale) a sărit de la 43% în 2010, anul primului bailout, la 50%, potrivit datelor Eurostat. Calculată după includerea transferilor sociale, rata riscului de sărăcie s-a situat în 2012 la 23%, cel mai ridicat nivel din UE;
Economia Irlandei s-a contractat cu 8%, forţa de muncă angajată a scăzut cu 14%, iar rata riscului de sărăcie a depăşit la 50%;
În Cipru, PIB-ul a scăzut cu 4%, forţa de muncă s-a redus cu 5%, iar rata riscului de sărăcie a avansat de la 33% la 34%.
În Portugalia, economia s-a comprimat cu 4%, forţa de muncă angajată s-a redus cu 11,5%, iar rata riscului de sărăcie a urcat de la 43,4% la 45,4%.
O agenţie europeană pentru administrarea privatizărilor în ţările cu probleme şi fonduri care să investească banii Germaniei în periferia zonei euro
Trei economişti europeni de top, de la Société Générale, de la Centrul European pentru Studii Politice şi de la Deutsche Bank, propun crearea unei agenţii europene cu rolul de a cumpăra şi restructura activele scoase la privatizare de statele de la periferia zonei euro, permiţându-le astfel acestora să-şi restructureze datoriile, scrie Les Echos. Acest mecanism ar transforma datoriile în capital şi ar da timp ţărilor cu probleme să ruleze procesele de privatizare în condiţii mai bune. O astfel de soluţie aplicată spre exemplu Greciei ar fi mai acceptabilă pentru ţările creditoare decât ştergerea datoriilor.
De asemenea, pentru îmbunătăţirea „reciclării“ surplusului balanţei de cont curent al Germaniei, economiştii – Olivier Garnier, economist şef al Société Générale, Daniel Gros, directorul Centrului European pentru Studii Politice, şi Thomas Mayer, consilier economic la Deutsche Bank – propun înfiinţarea în această ţară de fonduri de economii pe termen lung care să-şi investească propriul capital în statele de la periferia zonei euro. Aceste fonduri ar beneficia de garanţiile statului german. Pe de o parte, investiţiile vor favoriza creşterea durabilă a economiilor periferice, iar pe de alta ar oferi investitorilor germani randamente mai atractive decât cele rezultate din dobânzile de aproape 0% ale depozitelor constituite de băncile germane la BCE. Garanţiile de stat ar fi necesare pentru depăşirea aversiunii faţă de risc a investitorilor germani.
Economiştii propun aceste soluţii deoarece criza zonei euro a avut ca efect o „proastă integrare“ financiară, în care capitalul investit de stalele excedentare în cele de la periferia zonei euro nu a luat forma investiţiilor directe sau a acţiunilor, ci a achiziţiilor de obligaţiuni şi a împrumuturilor interbancare. Propunerile vor duce la o răspândire mai echilibrată a capitalului.
CE se disculpă: Am acţionat în „împrejurări dramatice“ şi „foarte presaţi de timp“
Comisarul european pentru afaceri economice şi financiare Olli Rehn
susţine că oficialii troicii au fost nevoiţi să ia decizii în „împrejurări dramatice“ şi „foarte presaţi de timp“ în 2010, când Grecia ajunsese în pragul falimentului, iar Irlanda şi Portugalia se pregăteau să ceară ajutor financiar internaţional. El învinovăţeşte însă statele membre ale UE, care au respins o propunere din 2005 ca institutul de statistică al Comisiei Europene, Eurostat, să primească puteri reale de audit, ceea ce ar fi putut preveni raportarea datelor incorecte de către Grecia privind deficitul. Totodată, şeful Mecanismului European de Stabilitate Klaus Regling recunoaşte că măsurile impuse de troică au dus la austeritate, dar a adăugat că gravitatea crizei a impus luarea unor astfel de decizii. El vrea un organism doar al UE care să se ocupe de orice nouă criză „în deceniile următoare“, fără implicare din partea FMI.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
