Ungaria este pe cale să-şi atingă anul acesta ţinta privind capacitatea instalată de producţie de energie solară stabilită pentru 2030, spune un oficial maghiar. Polonia a stabilit în decembrie şi februarie mai multe recorduri cu energia eoliană şi din resurse regenerabile. Pe 25 decembrie, turbinele eoliene poloneze au generat 44% din electricitatea consumată în ţară. În întreg anul 2023, 26% din electricitate a fost produsă din surse regenerabile în patria cărbunelui, faţă de 19% în anul anterior.
În primele zile din februarie, ponderea a fost de 43%. Polonia produce energie şi prin arderea cărbunelui, la care nu vrea să renunţe prea curând, şi anul acesta ar trebui să pună în funcţiune o mare centrală pe gaze. Ungaria este în aceeaşi situaţie şi are în plus şi o centrală nucleară. Boom-ul energiei regenerabile este binevenit, dar aduce cu el două probleme: un surplus de energie şi faptul că producţia depinde de capriciile vremii.
Fără vânt eolienele nu merg, iar fără soare panourile fotovoltaice nu dau randament. Polonia, cu producţie record de energie eoliană anul trecut şi anul acesta, a trebuit să oprească o parte din turbine şi să dea vecinilor electricitate. Iar cu instalarea de eoliene Polonia este abia la început. O soluţie pentru rezolvarea celor două probleme este stocarea energiei.
Oficialii maghiari laudă deja Ungaria că până în 2030 va ajunge să ocupe locul patru mondial la capacitatea de stocare a energiei regenerabile, după China, SUA şi Germania. Şi are potenţialul de a face acest lucru. Anul trecut, ministrul afacerilor externe Péter Szijjártó a anunţat că Ungaria se plasează pe locul patru în lume la producţia de baterii electrice şi în curând va ajunge pe locul doi. Această performanţă se datorează fabricilor construite în ţară de producătorii chinezi şi sud-coreeni de baterii electrice.
Producţia lor este destinată în principal industriei auto, pentru maşini electrice. Însă cu baterii funcţionează şi centralele moderne de stocare a energiei. Iar maşinile electrice pot fi considerate şi ele unităţi de stocare a energiei. Cea mai mare facilitate de stocare a energiei din Ungaria este în construcţie, iar la proiect, estimat la 21 de milioane euro, participă gigantul chinez de tehnologie Huawei.
Centrala cu baterii va avea o putere de 20 MW şi o capacitate de 60 MWh, potrivit companiei care dezvoltă proiectul, Forest Vill. În prezent, puterea capacităţilor de stocare a energiei din Ungaria este de 30 MW. Cea mai mare este de doar 7,68 MW. Noua centrală construită la Szolnok ar trebui să devină operaţională în 2025 şi să permită sectorului energiei regenerabile să se extindă şi mai mult. Ca în toate statele est-europene şi chiar vestice, explozia energiei verzi suprasolicită reţelele învechite şi nu sunt rare cazurile în care din cauza acestui lucru instalarea de panouri solare sau de turbine eoliene este încetinită.
Centrala de la Szolnok, aşa cum stau lucrurile acum, va fi una dintre cele mai mari din regiune, se laudă politicienii unguri. Huawei va furniza echipament. Principalul motor al proiectului este expansiunea rapidă a energiei solare în Ungaria. Ministerul energiei a anunţat luna trecută că instalaţiile solare ale gospodăriilor şi cele industriale împreună au ajuns la o capacitate de producţie de 6.000 MW de electricitate. Anul 2023 a adus o creştere record a capacităţii instalate. Cum consumul mediu este de 5.500-6.500 MW, într-o zi însorită panourile fotovoltaice pot acoperi întreaga cerere, scrie Daily News Hungary.
Energia poate fi stocată şi în lacuri de acumulare. Folosind energia regenerabilă, apa este pompată dintr-un bazin în altul aflat la o altitudine mai mare, iar noaptea sau când vântul nu bate sau când consumul este mare şi electricitatea mai scumpă, apa este lăsată să curgă din bazinul superior pentru a pune în funcţiune hidrocentrale aflate mai jos.
Austria este lider european la astfel de sisteme, cel mai celebru fiind Kaprun Limberg II. Relieful muntos îi permite. Ungaria, cu un relief mai plat, analizează posibilitatea de a-şi construi două centrale de acumulare prin pompaj. Oficialii spun că primul proiect, o unitate cu o putere de 600 MW, ar putea demara în 2025 sau 2026. Finalizarea ar putea dura 7-8 ani. Cum Ungaria îşi extinde şi capacitatea de producţie de energie nucleară, guvernul spune că explozia de energie va face din Ungaria un exportator de electricitate.
În Polonia, o ţară mai nordică şi mai puţin însorită, un grup de lobby al industriei eoliene spune că acolo există potenţial pentru dublarea capacităţii instalate de energie eoliană până în 2030 dacă procedurile legale sunt accelerate şi costurile sunt reduse, notează Reuters. Chiar şi aşa, piaţa regenerabilelor creşte rapid. Cu reţeaua electrică deja copleşită, se pune problema construirii de centrale de stocare de dimensiuni mari.
Ca şi Ungaria, şi Polonia are potenţial în această direcţie. Este şi ea producător major de baterii. Iar în 2021 producătorul de baterii suedez Northvolt a anunţat că investeşte 200 de milioane de dolari în Polonia pentru a construi ceea ce a descris a fi cea mai mare fabrică de sisteme de stocare a energiei din Europa. Deocamdată, Polonia are o capacitate de stocare operaţională de 10 MW. Compania de stat PGE intenţionează să construiască o centrală de stocare cu baterii de 400 de MW la Gryfino.
Va fi una dintre cele mai mari facilităţi de acest timp din Europa. Grupul are ca obiectiv strategic să ajungă la o capacitate de stocare de cel puţin 800 de MW până în 2030. În prezent, PGE deţine două centrale cu baterii, una modulară de 2,1 MW inaugurată în 2020 şi alta de 500 KW pusă în funcţiune în 2021. Grupul dezvoltă o a treia centrală, de cel puţin 200 MW, la hidrocentrala prin pompare de la Zarnowiec.
Aceasta ar trebui să intre în funcţiune în 2027. De asemenea, o companie energetică ucraineană, DTEK, a cumpărat anul acesta drepturile de a construi în Polonia o facilitate de stocare a energiei în baterii. Dacă sunt obţinute toate permisele, aceasta va avea 133 de MW. Punerea în funcţiune ar trebui să se facă în 2026. DTEK urmăreşte să creeze o reţea pan-europeană de proiecte energetice prin care să unească Ucraina de UE.
