In urma votului de duminica care a consemnat refuzul categoric al suedezilor de a accepta moneda unica europeana, analistii si oamenii politici au avertizat asupra inevitabilitatii procesului de cristalizare a unei Europe cu doua viteze.
Potrivit Comisiei electorale din Suedia, proiectul de introducere a monedei euro a fost respins de 56,1% din voturi, in comparatie cu 41,8% dintre persoanele care s-au pronuntat in favoare. Cota de participare inregistrata a fost de 81,2% dintr-un total de sapte milioane de suedezi.
Desi oficiali din cadrul Uniunii Europene si-au exprimat convingerea ca Suedia va renunta in cele din urma la coroana suedeza, exista totusi temeri ca rezultatul votului de duminica ar putea duce la cresterea opozitiei in Marea Britanie si Danemarca, tari membre ale blocului european care si-au pastrat propriile monede.
In acelasi timp, Graham Watson, liderul Partidului Democrat din Parlamentul European, a avertizat ca votul de neincredere va duce atat la pierderea prestigiului Suediei pe plan european cat si la reducerea influentei acesteia in plan politic si economic.
"Excluderea de buna voie din cadrul zonei euro va reprezenta pe termen mediu si lung o puternica lovitura data investitiilor si influentei politice pe cotinent, si va crea o stare de dezechilibru si vulnerabilitate pe pietele financiare," a avertizat Graham Watson.
Apartenenta la zona euro - care presupune in principal renuntarea la moneda locala si cedarea responsabilitatii privind elaborarea politicii monetare unui for supranational, si anume Bancii Centrale Europene - reprezinta in prezent o problema extrem de controversata.
Pe masura ce cele 10 tari din zona de influenta a fostei Uniuni Sovietice si-au exprimat in mod cat se poate de clar dorinta de a intra in zona euro - fapt ce urmeaza a se consuma anul viitor, in cazul in care nu vor aparea alte obstacole, in Danemarca, Marea Britanie si Suedia exista un puternic sentiment de ostilitate fata de aceasta idee. Probabil cei mai mari sustinatori ai monedei euro si ai uniunii monetare sunt Bulgaria si Romania, care insa nu vor primi unda verde decat atunci cand economiile acestora vor putea face fata rigorilor economiei de piata. Cel mai optimist scenariu pentru integrarea acestora este anul 2007.
"Vom avea un grup semi-permanent de outsideri, care probabil va ramane in afara zonei euro cel putin pana in 2010," a afirmat Katinka Barysch, economist sef in cadrul Centrului pentru Reforme Economice din Londra.
"Acest fapt va crea premisele pentru o divizare a continentului, cel putin din punct de vedere economic. Exista toate sansele ca Europa sa functioneze de acum cu doua viteze".
Aceasta idee a divizarii continentului in doua zone cu viteze diferite a fost sustinuta si de Germania, in special dupa suedezii au refuzat integrarea in blocul monetar european. Joschka Fischer, ministrul german de externe, s-a declarat adeptul unei consolidari a procesului de integrare in unele domenii prioritare precum economia si apararea.
Viziunea acestuia, impartasita si de Franta, Belgia si Luxemburg, vizeaza constituirea unui nucleu stabil de tari europene care sa urmareasca o cat mai puternica coordonare economica si in materie de securitate.
tari din afara zonei euro precum Marea Britanie, Danemarca si Suedia, reticente la asemenea initiativele, ar putea ramane in afara acestui nucleu, impreuna cu alte tari din fostul bloc comunist.
Probleme economice vs. stabilitate europeana
Entuziasmul marilor puteri europene - in principal Franta si Germania - privind consolidarea cooperarii in diverse domenii nu este confirmat si de realitatile economice ale tarilor respective.
Liderul principalului partid de opozitie din Germania, Uniunea Crestin-Democrata (CDU), a lasat sa se inteleaga, luni, ca Berlinul si Parisul pot fi considerate responsabile pentru rezultatul negativ al referendumului care a avut loc duminica, in Suedia, relateaza AFP.
"Presupun ca faptul ca cele mai importante doua tari din zona euro, Germania si Franta, nu mai respecta, de multi ani, Pactul european de Stabilitate, nu a constituit o buna publicitate pentru populatia Suediei", a declarat liderul partidului de opozitie. Limitele pe care acest pact le stabileste se refera la deficitul bugetar, deficitul de cont curent, rata inflatiei, cursul de schimb si rata dobanzii.
Germania si Franta sunt de multa vreme in atentia autoritatilor europene de la Bruxelles din cauza deficitul public pe care il inregistreaza.
Potrivit unor estimari recente, deficitul Frantei ar urma sa depaseasca, in 2004, pentru al treilea an consecutiv, plafonul de trei procente din Produsul Intern Brut (PIB) fixat in cadrul Pactului de Stabilitate al Uniunii Europene. Cu toate ca si Germania a incalcat aceasta linie, autoritatile de la Berlin au demonstrat, prin adoptarea unor masuri, faptul ca sunt dispuse a reintra in normal.
Comisia Europeana a negat ieri sugestiile potrivit carora nerespectarea constrangerilor Planului de Stabilitate ar fi influentat in vreun fel decizia de duminica a Suediei. Gerassimos Thomas, purtatorul de cuvant al comisarului european Pedro Solbes, a declarat: " Oamenii nu spun ca nu vor mai conduce o masina pentru simplul motiv ca sunt multi cei care nu respecta regulile de circulatie."
Unul dintre cei mai optimisti reprezentanti ai Comunitatii Europene s-a dovedit chiar presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Win Duisenberg, care a exclus posibilitatea ca votul de duminica sa aiba vreo influenta asupra politicilor bancii sau asupra pozitiei monedei euro.
Nevoia de ajungere la un consens privind prevederile tratatului de stabilitate a devenit tot mai stringenta pe masura ce paralizia economica a afectat intregul continent. Necesitatea unei abordari mai flexibile a Pactului a fost semnalata de mai multe personalitati euroepene, precum premierii Berlusconi, Chirac si Schroeder.
Reforma suedeza
Principalii oameni de afaceri din Suedia au cerut guvernului de la Stockholm implementarea urgenta a unor reforme economice pentru a compensa refuzul decisiv al tarii de a intra in zona euro. Comunitatea oamenilor de afaceri, care a sustinut cu putere adoptarea monedei unice, si-a exprimat ingrijorarea asupra faptului ca Suedia isi poate pierde competitivitatea in fata rivalilor internationali. Aceasta ingrijorare este amplificata si de certitudinea ca tara lor va ramane ani buni in afara zonei de circulatie a monedei unice, cu toate ca prin semnarea tratatului de constituire a Uniunii Europene, Suedia s-a obligat sa renunte a propria moneda.
"Suedia este obligata sa adopte moneda euro, desi nu se pot face presiuni in acest sens," a adaugat Pedro Solbes, comisarul european pe probleme monetare. Michael Treschow, presedintele al companiei de telefonie Ericsson, a declarat ca guvernul trebuie sa sustina programe si politici care vor facilita dezvoltarea economica.
O serie de cerinte, precum reducerea presiunii fiscale impuse micilor intreprinderi, o piata a muncii mai flexibila si sustinerea firmelor care intampina dificultati - reprezinta doar o parte din cerintele comunitatii de afaceri din Suedia.
Desi o tara cu un nivel de trai ridicat, Suedia se confrunta de trei decenii cu un declin al venitului national pe cap de locuitor, care a ajuns in prezent la numai un sfert din cel existent in 1970.
Blair isi pastreaza optimismul
Tony Blair a comunicat recent colegilor sai de cabinet ca nu va abandona ideea organizarii unui nou referendum inaintea alegerilor generale - in ciuda refuzului suedezilor de a adopta moneda euro.
Premierul britanic si-a exprimat increderea ca circumstantele care guverneaza asupra intrarii tarii sale in zona euro s-ar putea modifica in orice moment. O reluare a cresterii economiei euroepene, spre exemplu, ar putea intoarce balanta catre un vot pozitiv .
Dupa refuzul danez, probabilitatea organizarii unui nou referendum inaintea alegerilor generale - prevazute a se desfasura in primavara anului 2005 - pare putin probabila pentru majoritatea analistilor din Regatul Unit.
Criticile deosebit de dure la adresa guvernului englez - avandu-l in prim plan pe premierul Blair - referitoare la implicarea armatei engleze in conflictul din Irak, au redus mult sansele obtinerii unui rezultat pozitiv in cazul in care s-ar fi luat o asemenea initiativa. Decizia suedezilor a reprezentat pentru Blair o lovitura de gratie.
Cu toate acestea, premierul nu intentioneaza sa renunte la ideea organizarii unui referendum inainte de alegeri.
O declaratie publica in acest sens va diminua influenta Marii Britanii in tratativele care se vor purta luna viitoare asupra constitutiei europene, in cadrul carora Blair intentioneaza sa-si impuna punctul de vedere intr-o serie de probleme strategice.
Unele surse de pe piata sustin faptul ca Blair are o viziune proprie asupra conceptului de uniune europeana. In cadrul intalnirii pe care va avea cu Chirac si Schroeder, Blair va sustine oportunitatea crearii unui nucleu european format din Franta, Germania si Marea Britanie, caracterizat prin politici si interese comune.
Euro a scazut
Atat moneda europeana cat si lira sterlina au inregistrat in sedinta de ieri o evolutie negativa in raport cu dolarul american. Cotatia euro/ dolar a scazut la 1.1243, printre cele mai mici valori consemnate in ultimile patru saptamani.
Coroana suedeza a coborat la cea mai mica valoare din ultimele doua saptamanii, euro fiind cotat cu 9,2043 coroane suedeze pe unitate. Similar sedintei de ieri, majoritatea burselelor europene - inclusiv cele din Stockholm, Londra si Frankfurt - s-au aflat in teritoriu pozitiv. gabriel.taranu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
