In ultimul timp, sunt din ce in ce mai numerosi cei care pun la indoiala conceptiile privitoare la ce masuri ar trebui luate de catre o banca centrala atunci cand se confrunta cu un bubble economic, scrie The New York Times.
Conform conceptiilor impartasite de oficialii Fed, intreruperea in mod deliberat a unui bubble este o actiune imposibila si chiar periculoasa, care ar trebui prin urmare sa fie evitata.
Aceasta strategie are insa obiective modeste. Nu are drept scop preintampinarea bubble-urilor si nici limitarea prabusirii preturilor in momentul in care bubble-ul ia sfarsit. Mai degraba, obiectivul strategiei este cel de a limita daunele colaterale pe care le-ar putea inregistra economia in ansamblu. Fed a pus in aplicare, cu succes, o astfel de strategie in anul 2000, cand a luat sfarsit in mod spectaculos cresterea speculativa a actiunilor din segmentul tehnologic. Atunci, nicio institutie financiara nu a avut de suferit, iar recesiunea care a urmat a fost extrem de "blanda".
Cei care ataca in prezent pozitia Greenspan-Bernanke aduc trei argumente principale. Mai intai, aceasta strategie pare sa nu fi dat roade in cazul actualei crize financiare.
In al doilea rand, criticii sustin ca aceasta strategie creeaza premisele aparitiei unor noi bubble-uri. In al treilea rand, strategia este inerent inflationista din cauza unei asimetrii. Aceasta permite bubble-urilor sa accelereze cresterea economica, cu efecte inflationiste. Insa cand piata se prabuseste, se incearca limitarea daunelor economice care ar fi impins inflatia in jos.
In conformitate cu aceste trei argumente, este crucial sa se faca distinctia intre doua tipuri de bubble-uri. Primul tip este reprezentat de excese de natura speculativa, determinate sau alimentate in principal de o creditare bancara iresponsabila. Bubble-ul rezidential-ipotecar este un exemplu evident. In cazul altor bubble-uri, insa, creditarea joaca un rol minor sau niciun fel de rol.
Rolul bancii centrale este fundamental diferit in functie de tipul de bubble. In cazul bubble-urilor care nu sunt bazate pe creditare, Fed-ul nu dispune de niciun avantaj asupra altor observatori in a distinge intre o crestere reala si una speculativa. Un bubble bazat pe creditare este insa complet diferit. Atat timp cat o banca centrala joaca un dublu rol, de supraveghere si reglementare, aceasta este extraordinar de bine plasata sa observe si sa inteleaga practicile de creditare, fiind mult mai bine pozitionata decat orice alta institutie.
Iar Fed-ul dispune de suficiente instrumente atunci cand vine vorba de a lua in vizor practicile de creditare. De la un simplu avertisment pana la interzicerea directa a anumitor tipuri de credite, cum ar fi creditele subprime care nu au la baza nici un fel de documentatie, Fed-ul dispune de o gama variata de "arme".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
