Cu livrările de gaze din Rusia în scădere şi cu valurile de căldură din vară urmând să fie în curând înlocuite de frigul iernii, Europa caută cu disperare surse alternative de energie.
În Europa de Est, Polonia, cea mai mare economie a regiunii, se pregăteşte pentru lansarea în toamnă a Baltic Pipe, scrie Warsaw Voice.
Potrivit premierului polonez Mateusz Morawiecki, gazele din Norvegia vor ajunge în Polonia către sfârşitul acestui an. „Vom deschide gazoductul în această toamnă aşa cum am plănuit“, a declarat acesta. „Putin şantajează întreaga Europă“, a adăugat acesta.
Potrivit lui Morawiecki, gigantul de stat PGNiG încheie contracte de achiziţie de gaze norvegiene, volume mult mai mari urmând să ajungă în Polonia chiar de anul viitor.
La rândul său, Ungaria poartă discuţii de contractare de gaze, pe lângă contractele de livrare pe termen lung pe care le are încheiate, cu furnizori din Est şi din Vest, a anunţat recent ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijjarto, notează Budapest Business Journal.
Szijjarto a fost însărcinat de guvern să procure alte 700 de milioane de metri cubi de gaze pe lângă volumele pe care ţara le primeşte de pe urma contractelor pe termen lung încheiate cu Gazprom şi Shell.
Între timp, Sinisa Mali, ministrul de finanţe al Serbiei, a anunţat că ţara sa a cumpărat 500 de milioane de metri cubi de gaze graţie prietenilor săi ungari, adăugând că gazele vor fi depozitate în Ungaria, potrivit Euractiv.
Totuşi, nu se precizează de unde Ungaria, o ţară fără producţie internă de combustibili fosili, a achiziţionat gazele respective.
La începutul acestei săptămâni, liderii europeni s-au grăbit să încheie o serie de acorduri de furnizare de energie, parte a unor eforturi mai ample ale continentului de a-şi reduce dependenţa de energia rusească.
Totuşi, de la Emiratele Unite Arabe la Azerbaidjan, sursele alternative de energie pentru Europa vor proveni din ţări care stârnesc de multă vreme îngrijorări cu privire la încălcarea drepturilor omului şi a principiilor democratice , potrivit Euractiv.
Astfel de temeri sunt adesea uitate în timpul discuţiilor energetice dintre oficialii de rang înalt din UE şi reprezentanţii străini.
Franţa şi UAE au încheiat un parteneriat în domeniul energiei, parteneriat care are de asemenea drept obiectiv identificare de proiecte comune de investiţii în Franţa, UAE şi alte părţi ale lumii în domeniul hidrogenului, energiei regenerabile sau energiei nucleare.
UE a semnat un memorandum de înţelegere cu Azerbaidjan, după ce preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi comisarul pe energie Kadri Simson au mers în Baku pentru a se întâlni cu liderul autocrat al ţării Ilham Aliyev.
Azerbaijdanul s-a angajat să dubleze livrările de gaze către UE via SGC până la 20 miliarde de metri cubi anual până în 2027.
Printre acordurile încheiate la început de săptămână se numără şi cel semnat între premierul italian Mario Draghi şi preşedintele Algerian Abdelmadjid Tebboune, pentru creşterea livrărilor de gaze algeriene către Italia cu aproape 20%, scrie The Wall Street Journal.
Egiptul a anunţat la rândul său că este gata să joace orice rol poate în a contribui la atenuarea actualei crize de gaze din Europa, potrivit Bloomberg.
Acordurile anunţate la începutul săptămânii vin la câteva zile înaintea unei relansări plănuite a Nord Stream 1, închise pentru lucrări de rutină de mentenanţă. Oficialii şi executivii europeni se tem că Rusia va ţine gazoductul închis sau la capacitate redusă. În această eventualitate, Europa ar avea probleme în a-şi umple rezervele de gaze la niveluri confortabile înaintea iernii.
Gigantul rus Gazprom şi-a anunţat recent clienţii din Europa că nu poate garanta livrările e gaze din cauza unor circumstanţe „extraordinare“, potrivit unei scrisori vizualizate de Reuters.
