Pierderile imense inregistrate de sectorul financiar american au alimentat temerile in Europa: o criza a pietei de creditare urma sa aiba loc. Curand, temerile s-au raspandit pe Wall Street, unde marile institutii financiare luptau impotriva zvonurilor privind falimentul, fortand autoritatile americane sa intervina, scrie International Herald Tribune.
Scenariul seamana foarte mult cu cel derulat pe parcursul recentelor turbulente de pe piata financiara, dar nu se refera la declinul pietei subprime, ci la un fenomen petrecut cu exact 100 de ani inainte: criza supranumita "Panica din 1907".
In 1907, asiguratorii au fost puternic loviti de efectele cutremurului care afectase orasul San Francisco cu doar un an inainte, ceea ce a determinat autoritatile americane si pe nimeni altul decat bancherul J.P. Morgan sa intervina in favoarea solutionarii crizei. Intr-o seara de octombrie din 1907, celebrul bancher i-a convocat la resedinta sa din Murray Hill pe toti cei care administrau finantele americane la acea vreme.
"Acesta este punctul in care problemele se vor opri", spunea atunci Morgan. Si avea dreptate, din moment ce in 1908 criza era deja depasita. De data asta este vorba tot de J.P. Morgan - institutia financiara, nu omul - care, impreuna cu Citigroup si Bank of America, incearca sa rezolve criza din aceasta vara, avand sprijinul secretarului Trezoreriei americane Henry Paulson.
Dar, de data aceasta, perioada necesara restaurarii increderii investitorilor ar putea fi mai lunga decat in urma cu un secol. Nu este vorba doar de faptul ca sumele implicate acum sunt mult mai mari (pierderile cauzate de cutremurul din 1906 au fost de 18 mld. dolari, la valoarea actuala, comparativ cu pierderile de sute de miliarde de dolari inregistrate acum), ci si de complexitatea pe care piata a capatat-o.
Cand vine vorba de a evalua pierderile inregistrate de imprumuturile de refinantare a creditelor subprime, care se afla la baza actualei crize, chiar si un expert precum Ben Bernanke, presedintele bancii centrale americane (Fed), se arata pus in incurcatura. "Si eu as vrea sa stiu ce valoare au", declara recent seful Fed.
Iar acest lucru ii ingrijoreaza in egala masura si pe consumatorii obisnuiti, care in mod normal nu au de ce sa se preocupe de activitatea interna a bancii centrale. Insa, tocmai aici se afla particularitatea acestei crize: spre deosebire de turbulentele din 1907 sau chiar de cele din 1987, criza subprime a afectat consumatorul de rand, al caui scop nu era decat acela de a contracta un credit ipotecar sau de a-si asigura un imprumut de refinantare.
Mai mult, intr-o perioada de influenta maxima a pietei de creditare americane se pare ca o decizie gresita a unui creditor din Cleveland sau Miami poate avea implicatii globale. Intors dintr-o calatorie in Noua Zeelanda, Byron Wien, unul dintre veteranii de pe Wall Street, declara ca "oriunde as merge nu pot sa nu fiu intrebat de criza subprime, care alaturi de incalzirea globala este un subiect extrem de important".
Dar acest lucru nu a fost conceput sa functioneze in acest fel. Piata globala interconectata ar trebui sa dea un grad mai mare de stabilitate pietei internationale, arata teoria clasica, argumentand ca turbulentele de pe o anumita piata vor fi contrabalansate de rezultatele pozitive de pe celelalte.
"In realitate nu putem constata acest lucru", spune Richard Bookstaber, manager al unui fond de hedging si autorul unei noi carti, intitulata "Un demon al propriei noastre conceptii: piete, fonduri de hedging si riscurile noile inovatii financiare". Interdependenta diverselor piete nu este un subiect deloc nou, dar ceea ce aduce in plus aceasta criza este o puternica legatura intre acestea. "Toata lumea tinde sa investeasca in acelasi tip de active si sa foloseasca aceleasi strategii", spune Bookstaber.
De exemplu, bancile americane de investitii au suferit pierderi de miliarde de dolari de pe urma pietei suprime, acelasi tip de probleme fiind intampinate de banci din Franta, Germania sau Marea Britanie. Ca urmare a acestor fenomene, Bookstaber spune ca pietele financiare sunt supuse astazi unor riscuri mult mai ridicate decat in trecut.
Mai mult, actuala criza are implicatii atat asupra consumatorilor de rand, cat si asupra "stapanilor universului", considera Bookstaber.
Oamenii care intampina dificultati cu plata ratelor la credite nu mai pot renegocia cu banca contractul, de vreme ce polita sa a fost vanduta unui investitor aflat la sute de kilometri distanta.
Multe institutii financiare si-au bazat afacerile pe acordarea de credite ipotecare riscante, pe care le vindeau apoi unor investitori privati.
De data aceasta, criza americana a facut ravagii in Europa, dar exista teama ca un eventual declin al bubble-ului de pe bursele asiatice ar putea fi resimtit din plin la New York. De exemplu, micile turbulente de pe piata chineza au determinat in februarie o depreciere a indicelui american Dow Jones, dar ambele piete si-au revenit rapid.
Desigur, asumarea riscurilor si chiar actiunile speculative au reprezentat de multe ori fortele din spatele cresterii economice si ale dinamismului sistemului capitalist.
Renumitul economist John Maynard Keynes numea aceste forte "spirite animalice", in timp ce unii experti, precum Wien, nu cred ca notiunea de globalizare au marit riscurile la care se supun actorii de pe piata. Wien considera ca "noilor locuri ale prosperitatii", precum zona Orientului Mijlociu, chiar pot redresa situatia, avand bani pentru a cumpara tot ceea ce altii au de vanzare.
Exista insa si opinii care pun accentul pe faptul ca o asemenea criza economica nu face altceva decat sa intareasca intregul sistem. Intr-adevar, "Panica din 1907" a condus la crearea bancii centrale americane, care, incepand cu acel moment, stabileste politica monetara a Statelor Unite.
Uneori crizele financiare sunt chiar bine venite, deoarece conduc la curatirea sistemului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
