Ungaria a ajuns sa fie considerata una dintre cele mai prospere tari europene emergente dupa caderea comunismului in 1989, o diferenta enorma fata de descrierea satirica de "cea mai vesela baraca" din blocul sovietic ce-i era atasata in trecut, scrie The Guardian.
Tara atragea un volum mare de investitii straine directe si se inscrisese pe o directie de crestere rapida si stabila. A fost foarte putin afectata de crizele din Asia si Rusia din 1997-1998.
Insa actuala criza financiara a lovit Ungaria cel mai puternic din randul tarilor nou intrate in Uniunea Europeana si a fortat-o sa apeleze la ajutorul Fondului Monetar International.
O parte a problemelor poate fi pusa pe seama nivelului ridicat al datoriei guvernamentale pe care Ungaria a mostenit-o de la comunisti. Situatia era amplificata de faptul ca Ungaria, spre deosebire de Polonia, nu a beneficiat de anularea unei parti din datorii la vremea tranzitiei.
Totusi, Ungaria a reusit sa-si reduca datoria de la un nivel maxim de 90% din PIB in 1993 pana la 52% in 2001, revenind de atunci la un nivel de 66%.
Din 2002, deficitul guvernamental a inregistrat o crestere puternica. In 2006, un an electoral, deficitul s-ar fi ridicat la 12% din PIB in lipsa pachetului de masuri fiscale adoptat dupa alegeri, pachet ce l-a adus la 9,6%, inca un nivel incredibil de ridicat.
De atunci, Ungaria a urmat un plan de convergenta aprobat de UE ce a redus deficitul bugetar la un nivel estimat de 3,4% in 2008. In ciuda acestei actiuni, datoria guvernamentala a Ungariei a crescut pana la 66% in 2007 si este asteptata sa avanseze in continuare. Alte tari din regiune au datorii mult mai reduse - 29% in cazul Cehiei si Slovaciei si 45% in Polonia.
Desi nivelul ridicat al datoriei guvernamentale reprezinta fara indoiala o problema pentru Ungaria, exista alte probleme serioase de ordin structural in sectorul public. Cheltuielile guvernamentale reprezinta peste 50% din PIB, comparativ cu mai putin de 40% in cazul majoritatii celorlalte tari central-europene. Pentru ca acest nivel ridicat al cheltuielilor sa poata fi finantat, taxele sunt extrem de ridicate in Ungaria; rata ocuparii fortei de munca este una dintre cele mai scazute din Europa, iar rata potentiala a cresterii a incetinit in ultimii ani.
Popularitatea creditelor in moneda straina a generat noi probleme. Din moment ce inflatia era cu mult mai ridicata decat cea din zona euro, ratele dobanzii percepute pentru imprumuturile in moneda locala erau de asemenea mult mai ridicate.
Astfel, pentru a obtine rate mai scazute, multi consumatori si multe companii au contractat credite in valuta, 90% din creditele ipotecare noi fiind in prezent exprimate in valuta.
In Cehia si Slovacia, unde ratele dobanzii sunt apropiate de rata din zona euro, creditele in valuta reprezinta mai putin de 2% din volumul total de credite contractate de gospodarii.
Forintul ungar a atins cel mai ridicat nivel in raport cu euro in luna iulie a acestui an.
Criza financiara globala a atins Ungaria la sfarsitul lunii septembrie. Multi economisti au considerat ca efectele crizei asupra tarilor UE din Europa Centrala si de Est nu vor fi dramatice. Bancile din aceasta regiune nu aveau expunere fata de piata americana subprime si erau bine capitalizate.
Insa a devenit foarte curand clar faptul ca nicio tara nu se putea izola de impactul crizei. Cu o aversiune in crestere fata de riscuri si teama de contagiune, investitorii au inceput sa vanda si sa-si retraga investitiile din economiile emergente.
Ungaria a fost cel mai dur afectata din randul membrelor UE din Europa Centrala, pentru ca o parte foarte mare din masiva sa datorie guvernamentala era detinuta de straini. Acesti straini doreau sa-si vanda obligatiunile exprimate in forinti, insa pe piata nu apareau cumparatori noi. Incercarile de emitere de noi obligatiuni guvernamentale au esuat. Actiunile celor mai importante companii ungare erau de asemenea masiv vandute.
Presiunile asupra forintului s-au intensificat, iar la mijlocul lunii trecute, banca centrala a majorat ratele dobanzii cu trei puncte procentuale. Majorarea a contribuit la intarirea forintului, insa situatia era in continuare fragila, iar piata obligatiunilor guvernamentale era in continuare blocata.
A devenit clar ca fara ajutor din afara guvernul se putea confrunta cu probleme serioase in ceea ce priveste finantarea cheltuielilor. Acesta a fost obligat sa apeleze la FMI si a acceptat conditii de reducere a cheltuielilor si de tintire a unui deficit de 2,6% pentru 2009 in ciuda scaderii economiei. Astfel, in timp ce economiile importante discuta planuri de impulsionare a cresterii, Ungaria trebuie sa-si stranga cureaua.
Ungaria avea nevoie de acordul cu FMI pentru a castiga credibilitate. De la anuntarea rezultatului pozitiv al discutiilor, forintul a avansat cu peste 8% de la cel mai scazut nivel de luna trecuta. In lipsa acordului, forintul ar continua sa se deprecieze, consumatorii cu credite in valuta ar avea de suferit, iar guvernul nu ar putea emite noi obligatiuni.
Insa mai mult de acordul cu FMI, Ungaria are nevoie de reforme structurale in sectorul finantelor publice, inclusiv de reduceri drastice de cheltuieli si taxe. Aceasta este singura modalitate de sustinere a ratei potentiale de crestere si de evitare a riscurilor unei crize similare pe viitor.
Totusi, exista temeri ca ar putea veni o vreme cand stimulii ce imping catre reforme structurale sa scada in intensitate. Ca un efect secundar al acordului cu FMI, Ungaria va intruni probabil criteriile Maastricht mult mai devreme decat se anticipa anterior. Conditia privitoare la deficit va fi intrunita anul viitor, datoria guvernamentala ar putea incepe sa scada in cativa ani, inflatia va scadea probabil pe fondul declinului economic, iar rata dobanzii va scadea in conditiile in care pietele vor considera strategia euro a tarii drept credibila.
In consecinta, Ungaria ar putea fi in pozitie sa treaca la euro in cativa ani. Moneda euro va oferi protectie impotriva impactului posibilelor crize viitoare, insa bucuria intrarii in zona euro ar putea diminua stimulii de a pune in aplicare reformele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
