Vicepremierul Mateusz Morawiecki, bancher, economist, avocat şi manager, a declarat procesul de „re-polonizare“ a industriei bancare complet, însă sectorul ar putea vedea în viitorul apropiat alte posibile vânzări datorită retragerii unor jucători străini de calibru.
Pentru Martin Miszerak, CEO-ul unei firme de consultanţă şi fost consilier pentru privatizare în anii 1990 al guvernului polonez, şi pentru Dalibor Rohac, asociat-cercetător la American Enterprise Institute in Washington, această re-polonizare înseamnă împingerea sectorului bancar în socialism, cu efect de frânare asupra investiţiilor şi creşterii.
Pentru Tadeusz Koscinski, ministrul polonez al Dezvoltării Economice, această politică reflectă o supraveghere prudentă care a prevenit „excesele“ din sistemele bancare din alte ţări care au provocat criza financiară mondială de la sfârşitul anilor 2000. Polonia este singura economie europeană care nu a intrat în recesiune în timpul marii crize financiare, iar o bancă de stat a avut un rol important în această reuşită asigurând creditare când jucătorii străini îşi restrângeau operaţiunile.
Aceste idei au fost subiectele unor opinii publicate de Financial Times.
Miszerak şi Rohac, care împreună au mai scris o analiză în care anul trecut anunţau o furtună economică în Polonia, amintesc că transferul ordonat al sectorului bancar câtre proprietari privaţi, mai ales grupuri bancare internaţionale, a fost o parte importantă a succesului tranziţiei poloneze, o realizare care a ajutat la atragerea investiţiilor străine şi la prevenirea capitalismului de cumetrie. Acum, scriu autorii, această realizare este pusă în umbră de eforturile silenţioase ale guvernului de a renaţionaliza părţi largi din industria bancară. În toamna anului 2015, asigurătorul PZU, o companie de stat, a achiziţionat o participaţie substanţială din Alior Bank, cel mai performant creditor antreprenorial, înfiinţat cu ajutorul unui investitor italian. Luna trecută, UniCredit, cea mai mare bancă italiană, a finalizat vânzarea participaţiei care-i aducea controlul băncii Bank Pekao către PZU şi Fondul de Dezvoltare Polonez. Pekao este a doua bancă în funcţie de mărime din Polonia.
Investiţia Unicredit în Pekao reprezenta cel mai mare pachet de acţiuni deţinut de o instituţie bancară internaţională la o bancă poloneză. Anul trecut, Alior a achiziţionat Bank BPH, până nu demult controlată de GE Capital. Ulterior, cele două bănci au fuzionat. În plus, statul este acţionar majoritar la cea mai mare bancă poloneză, PKO BP, care a rămas în mâinile guvernului în perioada de tranziţie.
Ideea re-polonizării industriei bancare precedă actualul guvern condus de Partidul Lege şi Justiţie şi era motivată iniţial prin dorinţa de a avea pachete mai mari de acţiuni listate pe Bursa de la Varşovia şi păstrarea, în acelaşi timp, a naturii private a băncilor. Însă în ultimul timp guvernul cumpără febril participaţii care-i aduc controlul băncilor, rezultatul fiind naţionalizarea instituţiilor financiare.
Pentru Morawiecki, scriu Miszerak şi Rohac, renaţionalizarea este binevenită. „Având majoritatea sectorului bancar în mâini poloneze este o veste bună pentru economie deoarece putem controla mai bine politica de creditare“, a spus vicepremierul. Însă investitorii privaţi nu sunt de acord. În iunie, WIG Banki, indicele acţiunilor bancare de pe bursa poloneză, a scăzut cu 2,4%, în timp ce indicele general WIG a crescut cu 0,8%. În aceeaşi perioadă, acţiunile Pekao şi Alior au pierdut aproape 10% respectiv 13% din valoare. Preluările au dus la concedierea unor bancherii veterani. Unii dintre membrii boardurilor bancare recent numiţi au calificări dubioase şi sprijin politic din partea partidului de guvernământ şi chiar legături de prietenie cu membri importanţi ai guvernului. Derapajul Poloniei spre o industrie bancară controlată de stat se împleteşte cu dispariţia antreprenoriatului real şi a dinamismului în sectorul financiar.
În replică, ministrul Koscinski scrie că autorii distorsionează realitatea şi intenţia guvernelor poloneze de a supraveghea prudent un sector bancar în creştere continuă şi în proces de maturizare. „Această politică a prudenţei a ajutat la evitarea exceselor făcute de mai mult de o instituţie financiară europeană care au dus direct la criza de la sfârşitul anilor 2000.“ Pentru că unele din aceste instituţii erau prezente şi pe piaţa poloneză, în mai multe rânduri problemele lor s-au revărsat în Polonia, limitând capacitatea lor de a spijini şi finanţa operaţiunile poloneze. Când astfel de bănci iau decizia strategică de a-şi vinde afacerile, în orice ţară ar trebui să fie libere să facă acest lucru. Acestea sunt regulile pieţei deschise, cum este Polonia. „Nu avem o politică de naţionalizare sau repolonizare a băncilor deţinute de străini“, scrie ministrul polonez. Totuşi, dacă există vreo ameninţare la adresa stabilităţii sectorului bancar şi guvernul nu are mâinile legate, va va acţiona pentru înlăturarea pericolului.
Presa poloneză scrie, citând zvonuri din piaţă, că PZU ar putea primi o ofertă pentru cumpărarea Raiffeisen Polbank, a zecea bancă în funcţie de mărime din Polonia, cu 800.000 de clienţi. Raiffeisen se confruntă cu rezultate slabe în Polonia. Şi Deutsche Bank şi-ar putea vinde divizia poloneză.
Morawiecki vorbeşte nu doar de re-polonizarea sectorului bancar, ci şi de cea a sectorului energiei, de asemenea critic pentru economie. Polonia are probleme mari din cauza dependenţei industriei de energia din cărbune. Statul controlează deja mai multe companii de utilităţi mari printre care PGE, Enea, Enrga şi Tauron. Guvernul vrea, printre altele, să recâştige controlul asupra centralelor de energie strategice.
Guvernul aterior celui actual a stârnit rumoare pe scenele internaţionale când în 2013 a naţionalizat jumătate din fondurile private de pensii. Confiscând obligaţiunile suverane din portofoliile acestora printr-o operaţiune descrisă în presă ca fiind în pur stil sovietic, care i-ar face mândri pe Stalin şi Lenin, guvernul a redus datoria ţării.
Şi în Ungaria mai mult de jumătate din sistemul bancar a ajuns în mâini locale, aşa cum promitea premierul Viktor Orban. Unele active bancare naţionalizate au fost reprivatizate, ajungând în proprietatea unor oameni de afaceri apropiaţi partidului de guvernământ.
