Raportul FMI, intitulat "Vulnerabilitatea economiilor emergente din Europa de Sud-Est - Care sunt motivele de ingrijorare?" si publicat luna trecuta, arata ca in Europa de Sud-Est au aparut o serie de fenomene similare celor petrecute in Orientul Indepartat inaintea crizei financiare pe care aceasta regiune a traversat-o cu un deceniu in urma, scrie Financial Times.
Intr-un ton mai mult prescriptiv decat acuzator, autorii documentului se abtin de la a critica guverne din regiune, care au experimentat, in ultimii ani, cele mai rapide ritmuri de crestere economica din Europa. Totusi, acestia au semnalat dezechilibre economice grave in cazul Croatiei, a carei datorie externa in raport cu PIB, la fel ca si deficitul de cont curent, a atins un nivel alarmant.
In ciuda cresterii de 4,8% a Produsului Intern Brut in 2006, datoria publica si deficitul de cont curent al Croatiei au depasit nivelul mediu inregistrat de statele asiatice inainte de criza din 1997.
Avand cel mai ridicat nivel al datoriei externe si cea mai semnificativa expunere fata de creditele in valuta dintre toate statele europene non-membre ale UE, fosta componenta a Federatiei Iugoslave ar putea intra foarte usor intr-o criza financiara de proportii. "Probabilitatea unui declin brusc a crescut intre 2000 si 2006, in special in cazurile Serbiei si Croatiei", arata autorii raportului.
Prim-ministrul Ivo Sanader si ministrul de finante Ivan Suker au reactionat rapid in fata acestor critici. "Nu este vorba de nicio criza financiara. Reesalonarea datoriilor este in grafic", a raspuns Sanader.
Dar documentul FMI serveste drept "munitie" pentru Partidul Social Democrat (PSD), principalul partid de opozitie din Parlamentul de la Zagreb, care a facut din acest subiect principala tema a campaniei electorale. Managementul defectuos al Uniunii Democrate Croate (HDZ), partidul lui Sanader, a periclitat stabilitatea economica a tarii, acuza liderii opozitiei.
Ljubo Jurcic, economist si candidatul la functia de prim-ministru din partea PSD, considera ca economia croata are un potential de crestere semnificativ, singura problema fiind modul in care aceasta a fost gestionata.
Aceasta disputa ar putea determina o campanie electorala axata preponderent pe segmentul economic, cu toate ca actualul cabinet a facut eforturi semnificative de a aduce Croatia sub aripa Uniunii Europene. Este de mentionat faptul ca in timpul mandatului lui Sanader tara de pe coasta Adriaticii a inceput negocierile de aderare la UE.
Guvernul de la Zagreb descrie programul de reforma pe care l-a initiat ca fiind strans legat de contextul extern, de procesul de aderare la Uniunea Europeana si de armonizare a legislatiei interne cu cea a UE. HDZ sustine ca orice derapaj minor de la programul strabilit de guvern nu ar face altceva decat sa puna in pericol intrarea in randul statelor membre UE, tinta care, potrivit promisiunilor cabinetului Sanader, ar putea fi atinsa in 2009.
Insa, raportul FMI avertizeaza asupra faptului ca "efectul de halo al UE" poate afecta perceptia asupra riscurilor existente.
HDZ sprijina politica bancii centrale de la Zagreb, care se concentreaza asupra limitarii cresterii volumului de credite comerciale.
De asemenea, programul bancii centrale se concentreaza pe reesalonarea datoriilor externe, guvernul intreprinzand o serie de masuri in acest sens anul trecut. Guvernul sustine ca volumul datoriilor publice externe s-a micsorat semnificativ, ramanand in continuare problematica situatia datoriei sectorului privat.
Datoria externa totala a Croatiei a urcat de la 30% din PIB acum zece ani pana la 95% din PIB anul trecut. Oficialii bancii centrale estimeaza ca valoarea acesteia va atinge anul acesta 86% din Produsul Intern Brut. "Vulnerabilitatea in fata datoriei externe isi face simtita prezenta, iar riscul destabilizarii economiei este din ce in ce mai mare", a declarat Ljubinko Jankov, directorul de cercetare si statistica al Bancii Nationale a Croatiei.
Datorita gradului redus de predictibilitate a pietei financiare, economistii se concentreaza pe costurile de creditare, mai ales din cauza situatiei Croatiei care a contractat un volum important de imprumuturi cu perioada de rambursare scurta si care sporesc riscul aparitiei unei crize semnificative.
"Daca va fi un soc global foarte mare, cu siguranta impactul se va rasfrange asupra intregii regiuni, inclusiv asupra Croatiei", spune Jankov.
Totusi economistii din cadrul filialelor croate ale bancilor europene nu sunt foarte ingrijorati de situatia actuala a tarii, punand accentul atat pe cresterea economica si rata scazuta a inflatiei, cat si pe controlul strict exercitat de banca centrala. "Avand in vedere numarul redus de credite neperformante, consider ca nu exista niciun motiv de ingrijorare pentru investitorii straini. Personal, sunt de acord cu ministrul de finante in ceea ce priveste stabilitatea situatiei actuale", a declarat Goran Saravanja, economistul-sef al Zagrebacka Banka, divizie a bancii italiene UniCredit. Saravanja spune ca atat guvernarea PSD dintre 2000 si 2003, cat si cea a Uniunii Democrate au facut progrese semificative pe calea reformelor economice, dupa aproape un deceniu de guvernare autoritara. Insa, actuala guvernare a aratat un interes pentru subiectele economice sensibile, in momentul in care a luat decizia reindexarii pensiilor.
Mai mult, reformele recente au castigat aprecierea Bancii Mondiale, care in raportul sau anual intitulat Doing Business considera Croatia cel de-al doilea mare reformator mondial din 2006.
Cu toate ca dezbaterile asupra riscurilor financiare ar putea reprezenta un subiect de campanie electorala important, exista o sumedenie de teme economice care ar putea starni un mai mare interes. De exemplu, Jurcic, liderul opozitiei social-democrate, a lansat subiectul "reducerii impozitelor", aici fiind inclusa si propunerea reducerii cu 50% a contributiilor la sistemul de sanatate.
Mai mult, mesajul lui Jurcic, conform caruia firmele mici ar trebui sa primeasca acelasi tratament fiscal ca si marile companii, se aliniaza pe aceeasi unda cu sentimentul general, oamenii simtindu-se inselati de modul in care s-au facut privatizarile in perioada postcomunista.
Privind lucrurile din acest unghi, actualul cabinet este vulnerabil la criticile opozitiei, spune Joel Anad Sany de la Institutul Adriatic. "In Croatia infloreste capitalismul de cumetrie, dar nu si cel antreprenorial. Acest lucru este frustrant pentru oameni", a declarat el.
Insa Damir Polancec, membru al actualului cabinet si candidat al HDZ la alegerile din 25 noiembrie, sugereaza ca acest tip de discurs este exagerat, adaugand ca rezultatele economice vorbesc de la sine. In sprijinul afirmatiilor sale, Polancec a mentionat cresterea de 6% a produsului intern brut din prima jumatate a anului.
De fapt, majoritatea analistilor apreciaza ca, indiferent de rezulatatul alegerilor legislative, nu vor avea loc schimbari bruste de directie in ceea ce priveste politicile economice promovate de guvern.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
