Antonio Bedin, un pensionar de 67 de ani, s-a sinucis după ce guvernul italian i-a sacrificat economiile de circa 100.000 de euro pentru salvarea băncii Banca Popolare di Vicenza.
Circa 500 de acţionari mărunţi ai băncii care, ca şi Antonio, au fost probabil sfătuiţi să-şi investească banii în activele riscante ale instituţiei de credit au participat la înmormântarea sa. Un alt pensionar, Luigino D’Angelo, se spânzurase cu câteva luni înainte din aceleaşi motive, dar de data aceasta banca salvată fusese Banca Etruria. Tragedia sa a făcut înconjurul lumii.
O altă bancă italiană, mai mare - Monte dei Paschi -, are probleme financiare grave, iar eforturile ei de a strânge capital ar putea fi îngreunate de criza prin care trece Deutsche Bank (DB), singura bancă germană cu anvergură globală, scrie The Wall Street Journal.
Când acţiunile DB s-au prăbuşit luna trecută, stârnind zvonuri că Berlinul pregăteşte un bailout pentru această bancă, politicienii italieni nu şi-au putut înfrâna un sentiment de plăcere că moare şi capra vecinului.
Criticat ani de zile de politicienii şi oficialii de la Berlin că nu poate rezolva problemele băncilor italiene, premierul italian Matteo Renzi a lăsat să se vadă plăcerea arătatului cu degetul spre Germania.
„Sunt sigur că autorităţile germane vor face tot ce trebuie pentru a preveni înrăutăţirea crizei prin care trece Deutsche Bank“, a spus el la un post TV italian. „Întotdeauna am spus că Europa trebuie să facă tot ce trebuie să rezolve problema băncilor şi că principala îngrijorare vine de la băncile germane.“ În acelaşi timp, unii oficiali italieni care încearcă să facă rost de capital pentru peticirea găurilor din sistemul bancar au spus că dificultăţile cu care se confruntă DB le vor complica munca pentru că pot aduce o nouă criză bancară în Europa. Vara trecută Berlinul şi Roma s-au contrat din cauza încercărilor italienilor de a injecta capital în băncile cu probleme fără
a-i forţa pe deţinătorii de obligaţiuni fără privilegii să suporte primii pierderi. Aceste pierderi pot fi dictate de regulile de bail-in bancar nou introduse şi la care Germania ţine foarte mult. Renzi le-a reproşat germanilor că au injectat 247 de miliarde de euro în sistemul lor bancar când regulile UE o permiteau. Cu câţiva ani înainte, a spus Renzi, un alt guvern german a ignorat pur şi simplu regulile bugetare comunitare pentru a acumula un deficit enorm, demonstrând astfel că regulile europene pot fi încălcate atât timp cât acest lucru este făcut de Germania.
„Sunt multe de spus despre creditele neperformante ale băncilor italiene, dar pentru cele câteva zeci de miliarde de euro în credite neperformante din băncile italiene există sute şi sute de mii de miliarde de euro în instrumente financiare derivate în băncile germane“, a explicat Renzi luna trecută.
Cea mai mare problemă bancară a Italiei este Banca Monte dei Paschi di Siena, cea mai veche bancă din lume dar şi cea mai slab capitalizată instituţie de credit majoră din Europa, potrivit celor mai recente teste de stres efectuate de Autoritatea Bancară Europeană.
Banca a venit cu un plan pentru eliminarea celor mai toxice credite, în valoare de 28 de miliarde de euro, şi pentru a strânge capital de 5 miliarde de euro. Pentru a face rost de bani, Monte dei Paschi ar vrea să le ceară deţinătorilor de obligaţiuni să-şi convertească titlurile în acţiuni. Persoane familiare cu situaţia au spus că planul pare din ce în ce mai nesigur, ceea ce înseamnă că un bailout guvernamental poate rămâne singura soluţie pentru salvarea băncii.
Astfel că, atunci când acţiunile Deutsche Bank s-au prăbuşit după ce WSJ a indicat că guvernul SUA ar putea penaliza DB cu o amendă colosală de 14 miliarde de dolari, oficialii italieni au văzut iniţial o crăpătură în armura germană - dacă DB se prăbuşeşte Berlinul va fi nevoit să intervină pentru salvarea băncii şi nu-i va putea sacrifica pe deţinătorii de obligaţiuni – bănci străine foarte mari şi fonduri de hedging - din cauza dimensiunilor Deutsche, care ar face astfel de acţiuni prea riscante pentru întregul sistem bancar european. În doar câte zile oficialii germani au spulberat orice speranţă că o Germanie umilită va da satisfacţie Italiei.
Necazurile DB par să se înmulţească pe zi ce trece. Se pare că şeful băncii, John Cryan, nu a ajuns la nicio înţelegere cu autorităţile americane pentru reducerea amenzii de 14 miliarde de dolari. Ieri, după aflarea veştii, acţiunile DB au scăzut în primele ore ale şedinţei de tranzacţionare. Apoi Financial Times a venit cu ştirea că DB a beneficiat de un tratament special în cele mai recente teste de stres bancare din UE, cele din vară. Testele aveau ca scop reconstruirea încrederii în sistemul bancar european. Concesiile speciale au fost acceptate de Banca Centrală Europeană. DB a folosit rezultatele acestor teste, rezultate deloc strălucite, drept dovadă că este sănătoasă. Rezultatele au inclus încasările potenţiale din vânzarea participaţiei la banca Hua Xia din China chiar dacă tranzacţia nu fusese încheiată până la sfârşitul anului 2015, data limită oficială. Vânzarea încă nu a fost finalizată şi întâmpină probleme.
“Acest tratament te lasă perplex. Este inevitabil ca observatorii să nu devină suspicioşi”, spune Chris Wheeler, analist la Atlantic Equities.
