Business Internaţional

Bancilor centrale le place euro. Increderea in dolar ca valuta de rezerva scade

25.01.2005, 00:00 19

Bancile centrale prefera tot mai mult moneda euro in favoarea dolarului, in vederea constituirii rezervelor valutare, releva un studiu sponsorizat de Royal Bank of Scotland Group (a doua banca din Marea Britanie dupa marimea activelor) si preluat de Bloomberg.
Aproape 70% din cele 56 banci centrale -institutiile nu au fost numite- care au participat la sondajul realizat de editura londoneza Central Banking Publications in perioada septembrie-decembrie 2004 au declarat ca si-au majorat expunerea la moneda utilizata in zona euro. 52% dintre respondenti au specificat ca si-au redus expunerea la dolar in ultimii doi ani. 27% au luat pozitia contrara.
In ceea ce priveste alte valute internationale utilizate pentru constituirea de rezerve, 29% dintre bancile intervievate au scazut expunerea la yen, in timp ce 11% au crescut procentul monedei japoneze in totalul rezervelor. 40% dintre institutiile luate in calcul au preferat acumularea de rezerve in lire sterline.
In ultimul trimestru din 2004, dolarul a pierdut 7 procente fata de moneda europeana, pe 30 decembrie atingand cotatia record de 1,3666 unitati pentru un euro. Caderea dolarului a fost amplificata de declaratia facuta de presedintele Fed, Alan Greenspan, potrivit careia investitorii se vor satura la un moment dat sa finanteze deficitul de cont curent al Statelor Unite si isi vor canaliza investitiile spre alte valute.
Potrivit lui Robert Pringle si Nick Carver, autorii unui raport referitor la rezultatele studiului, declinul monedei americane ar putea determina bancile centrale sa scada proportia rezervelor valutare detinute in dolari, facand astfel mai dificila finantarea deficitului de cont curent al SUA.
"Multe banci centrale si-au majorat expunerea la euro in ultimii doi ani", se preciza in raportul RBS Reserve Management Trens 2005, intocmit de Pringle si Carver. "Diversificarea de la active denominate in dolari la active denominate in euro se produce, se pare, mai rapid decat se anticipa", mai arata raportul.
Sondajul "le reaminteste oamenilor ca SUA are dificultati cu deficitul de contul curent si le da dreptate jucatorilor care mizeaza pe deprecierea monedei americane", a comentat Marvin Barth, responsabil cu strategia valutara la Citigroup, Londra, fost angajat al bancii centrale a SUA. "Aceasta este o problema pe termen lung", a mai spus Barth.
Acesta anticipeaza ca bancile centrale ar putea opera diminuari ale rezervei in dolari in urmatorii ani, pana cand acestea vor ajunge la circa 60%, in timp ce estimarile Fondului Monetar International vizeaza un procent de 63,8%.
"Cu toate ca bancile centrale vor continua, intr-o anumita masura, sa finanteze deficitul de cont curent american, SUA nu se poate baza pe aceasta sursa de finantare cu aceeasi incredere ca in trecut", se arata in raportul realizat de Pringle si Carver.
Deficitul de contu curent al SUA, masura a comertului international, a atins nivelul record de 164,7 miliarde dolari (126 miliarde euro) pe al treilea trimestru din 2004. Pentru a acoperi acest gol si a mentine, in acelasi timp, valoarea monedei americane, SUA trebuie sa atraga zilnic circa 1,8 miliarde dolari (1,37 miliarde euro), sau aproximativ 55 miliarde dolari lunar (42,07 miliarde euro), conform calculelor efectuate de Bloomberg.
Presedintele adjunct al bancii centrale din Rusia, Alexei Ulyukayev, a anuntat, pe 23 noiembrie 2004, ca Rusia ar putea creste proportia euro in rezerva sa valutara, declansand temeri referitoare la atractivitatea monedei americane pe plan mondial.
Potrivit raportului anual al FMI din aprilie 2004, proportia dolarilor in totalul rezervelor valutare era in 2003 de 63,8%, in scadere fata de 66,9%, procentul din 2001. In schimb, proportia rezervelor in euro in total rezerve a inregistrat o crestere, de la 16,7% in 2001, la 19,7% in 2003. ioana.leaua@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO