Astăzi începe reuniunea de două zile a şefilor de state şi de guverne din UE la care eforturile Germaniei de a întări disciplina bugetară în Europa vor fi răsplătite cu semnarea unui nou pact fiscal. Pe agenda discuţiilor se află intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen, însă şansa unui rezultat pozitiv este foarte redusă din cauza opoziţiei dârze a Olandei, scrie presa internaţională.
Vineri dimineaţă, liderii a 25 de ţări din UE vor semna noul tratat fiscal interguvernamental, cea mai puternică reacţie a Europei în faţa crizei datoriilor, potrivit EUobserver.
Pactul nu va fi semnat de Marea Britanie, care l-a refuzat din start, şi de Cehia, care se teme că aprobarea lui va fi dificilă. Praga nu exclude însă aprobarea ulterioară. Irlanda a surprins marţi lumea politică internaţională anunţând ca va supune referendumului ratificarea tratatului. Irlandezii au respins într-o primă fază, tot printr-un referendum, Tratatul de la Lisabona, care are ca scop reformarea UE. Un nou refuz al Irlandei nu ar fi un pericol pentru planul Germaniei, însă acesta s-ar prăbuşi dacă noul tratat este respins de Franţa, unde s-ar putea lovi de opoziţia principalului candidat la alegerile preşedinţiale din aprilie.
Pentru ca pactul să capete putere de lege, el trebuie semnat de 12 din cele 17 ţări din uniunea monetară. Ţările care nu-l adoptă nu vor putea primi ajutoare financiare.
Un proiect de concluzie a discuţiilor de la summit, văzut de EUobserver, arată că liderii europeni vor insista din nou pe tratarea crizei cu austeritate, în pofida pericolului ca o mare parte din ţările UE să reintre în recesiune anul acesta.
"Consolidarea fiscală este o condiţie esenţială pentru revenirea creşterii economice şi a pieţei muncii, însă aceasta trebuie aplicată diferit în funcţie de situaţia fiecărui stat", menţionează documentul.
Odată cu tăierile de cheltuieli bugetare, statele membre ar trebui să acorde atenţie deosebită investiţiilor în educaţie, cercetare şi inovare, adaugă sursa citată, care precizează că sistemele de taxare ar trebui făcute mai eficiente prin înlăturarea scutirilor nejustificate, lărgirea bazei de taxare, reducerea poverii fiscale a forţei de muncă, îmbunătăţirea celectării şi combaterea evaziunii.
Şanse reduse să se hotărască intrarea României în Schengen
În priviţa discuţiilor legate de intrarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, cotidianul de afaceri Europolitics apreciază că Olanda îşi va menţine opoziţia, ceea ce face ca aderarea să nu fie posibilă prea curând. Guvernul olandez aşteaptă rezultatul rapoartelor de cooperare şi verificare din această vară privitoare la România şi Bulgaria înainte de a decide retragerea veto-ului. Cele două ţări ar fi trebuit să intre în Schengen în primăvara anului trecut, însă aderarea a fost blocată de Franţa, Germania, Finlanda şi Olanda, îngrijorate că formaţiunile de crimă organizată şi corupţia vor pune în pericol zona de circulaţie liberă.
Şefii de state vor decide, de asemenea, dacă vor acorda Serbiei statutul de candidat la aderarea la UE. România a blocat la reuniunea miniştrilor afacerilor europene din luna aceasta luarea unei decizii privind acordarea statutului oficial de candidat Serbiei, cerând în ultima clipă garanţii privind drepturile minorităţii vlahe. Decizia României ar putea avea legătură cu dorinţa ei de a fi inclusă în spaţiul Schengen, intenţionând astfel să arate Olandei cât de serioasă este în această privinţă, comentează EUObserver.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
