Argentina a găsit soluţia temporară pentru problemele sale economice: neagă datele reale şi încurajează consumul

Damian Vásquez, comerciant din Buenos Aires, Argentina,obiş­nuia până de curând să actua­lizeze preţurile la pro­dusele decurăţat pe care le vinde şi pe care le afişează în afaramagazinului său. Astăzi, nici nu se mai gândeşte să depună acestefort: inflaţia determină o majorare atât de rapidă a preţurilor,încât a obosit să ţină pasul cu ele, scrie The New York Time. "Abiacând preţurile se mai stabilizează un pic le scriu pe cele noi",spune Vasquez. "Doar că în ultimul timp preţurile s-au schimbat înfiecare săptămână."

De această dată, efectele sunt deja resimţite de seg­mentulpopulaţiei sărace. Preţurile mari pentru alimente au început săcontrabalanseze creşterile salariale din 2010, fapt care îidetermină pe argentinieni să cumpere mai puţină mâncare, sunt depărere economiştii.

Deşi o posibilă hiperin­flaţie care a afectat Argentina în anii1970-1980 - când comercianţii modificau preţurile la fiecare oră -pare acum nerealistă, inflaţia nu dă niciun semn de domolire şipune semne serioase de întrebare cu privire la succesul politicilorde "incluziune socială" ale preşedintelui Cristina Fernandez deKirchner.

Problemele economice, negate la nivel oficial, darsimţite de oameni

Argentina nu este singura ţară din America Latină care seconfruntă cu astfel de probleme. Bazilia, care în 1994 avea oinflaţie de peste 2.000%, îşi face probleme că nivelul inflaţieidin acest an ar putea depăşi 5,5%.

În Venezuela, inflaţia este de 27,2%, cea mai mare din Americade Sud, potrivit datelor băncii centrale, iar preşedintele HugoChavez a criticat speculaţiile.

În Argentina problema inflaţiei constituie o chestiune politicăfierbinte: preşedintele Kirchner insistă că inflaţia nu prezintăîngrijorări, deşi există dovezi prezentate de economişti şioficiali locali cu privire la raportarea în ultimii patru ani aunor date sub valorile reale.

Rata inflaţiei estimată de guvern este de 10,9%, ceea cereprezintă mai puţin de jumătate din valoarea de 26,6%, estimată deagenţii de evaluare economică precum Ecolatina.

Totodată, indicele de sărăcie de 12% raportat oficial se aflăsub estimările inde­pendente de 30%. Cu toate acestea, la sfârşitulanului trecut ministrul economiei Amado Boudou spunea că inflaţia"nu reprezintă o chestiune de o asemenea proporţie precum pretindepopulaţia argentiniană".

Mulţi analişti economici sunt de părere că majorarea preţurilorpentru alimente şi îmbrăcăminte afectează popula­ţia săracă, înspecial pe cei care "activează" în economia in­formală, adicăaproximativ 40% dintre argentinieni.

"În mod cert, inflaţia pune presiune asupra argenti­nie­nilor cuvenituri fixe, dar mai ales asupra celor din economia informalăcare nu au un sindicat însărcinat cu apărarea drepturilor lor",spune Sergio Berensztein, analist politic la firma de consultanţăPoliarquia.

Chiar dacă executivul de la Buenos Aires a raportat o creştereeconomică de 9,5% în 2010, nivelul de sărăcie al populaţiei a atins30%, cea mai mare valoare din anii 2001-2002, când criza eco­nomicăa adus nivelul sărăciei la 50%, sunt de părere economiştii. "Gradulde sărăcie este acum mai ridicat decât în cele mai rele momente aleanilor 1990", a spus Domingo Cavallo, fost ministru al economiei."Fără nicio îndoială, inflaţia amplifică sărăcia".

Falsificarea datelor statistice, o practicăoficială

La începutul anului 2007, Nestor Kirchner, soţul actualuluipreşedinte Cristina Kirchner, a iniţiat practica manipulăriidatelor furnizate de instituţiile de statistică, potrivit luiMartin Redrado, fost preşedinte al băncii centrale în aceaperioadă.

Nestor Kirchner a înlocuit angajaţii de la aceste instituţii cuscopul de a "îmbunătăţi activitatea", a mai spus Redrado, amintindcă doi directori au fost concediaţi sau şi-au dat demisia deoareceau refuzat să modifice datele economice. Potrivit econo­miştilor,din 2007 până acum rata cumulativă a inflaţiei a atins 120%, însăoficial, valoarea cumulativă rapor­tată a fost de 39%.

Manipularea datelor statistice a crescut drastic profilul derisc al Argentinei, fapt care ţine investitorii străini la distanţăşi complică eforturile ţării de a reveni pe pieţele de credit.Fostul preşedinte al băncii centrale a declarat că a renunţat laînceputul anului 2010 la funcţie, după ce a refuzat solicitareapreşedintelui Cristina Kirchner de a dezgheţa rezervele băncii.

După plecarea sa, guvernul a început să împrumute masiv de lainstituţie. De asemenea, criticii vorbesc despre refuzul guvernuluide a tipări bancnote mai mari de 100 de pesos, deoarece acesta arfi semnalul de alarmă că preţurile sunt în creştere. Iar guvernulîncearcă să evite reactivarea amintirilor de pe timpulhiperinflaţiei, când banca centrală a emis bancnote de un milion depesos. Chiar şi aşa, pentru a ţine pasul cu cererea de emisiunemonetară, Argentina a apelat pentru prima dată la Brazilia sătipărească 16 miliarde de pesos în bancnote.

"Boom economic formidabil"

Membrii executivului susţin că ţara se află în mijlocul unuiboom al consumului, date fiind vânzările record de maşini din anul2010. "Argentina se află într-un moment economic formidabil",potrivit declaraţiilor ministrului de interne FlorencioRandazzo.

Dar tocmai aceasta ar putea fi problema, spun economiştii.Consumul depăşeşte limitele producţiei, cauzând inflaţie, iarguvernul nu inspiră suficientă încredere pentru a stimulainvestiţiile străine care ar putea ajuta la satisfacerea cererii deconsum. Mai mult, prin modificarea datelor economice guvernul acreat mediul favorabil pentru ca producătorii şi furnizorii debunuri să manipuleze preţurile după bunul plac, spuneconomiştii.

Majorările salariale au atins o medie care depăşeşte 20% pe anşi tot nu reuşesc să ţină pasul cu creşterea preţurilor.

"Oamenii au trăit sub o iluzie monetară care dispare, deoarececreşterea veniturilor nu reuşeşte să susţină nevoia de alimente", aspus Redrado. Într-adevăr, argentinienii cheltuiesc pe consum, darmulţi dintre ei se bazează pe credite, în condiţiile în carebăncile duc o politică agresivă de creditare, eliberând carduri şioferind reduceri sau plăţi fără dobândă.

Datoriile argentinienilor la bancă au crescut în luna noiembriecu 45% faţă de anul precedent, astfel că populaţia nu mai are cumsă pună bani deoparte.

Aşa că până când guvernul va lua în serios inflaţia, oamenii derând "cheltuiesc tot ce au, îşi trăiesc momentul şi îşi adâncescdatoriile de pe cardurile de credit pentru a putea merge maideparte", după cum spune un argentinian în vârstă de 31 deani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels