Argentina a găsit soluţia temporară pentru problemele sale economice: neagă datele reale şi încurajează consumul

Damian Vásquez, comerciant din Buenos Aires, Argentina, obiş­nuia până de curând să actua­lizeze preţurile la pro­dusele de curăţat pe care le vinde şi pe care le afişează în afara magazinului său. Astăzi, nici nu se mai gândeşte să depună acest efort: inflaţia determină o majorare atât de rapidă a preţurilor, încât a obosit să ţină pasul cu ele, scrie The New York Time. "Abia când preţurile se mai stabilizează un pic le scriu pe cele noi", spune Vasquez. "Doar că în ultimul timp preţurile s-au schimbat în fiecare săptămână."

De această dată, efectele sunt deja resimţite de seg­mentul populaţiei sărace. Preţurile mari pentru alimente au început să contrabalanseze creşterile salariale din 2010, fapt care îi determină pe argentinieni să cumpere mai puţină mâncare, sunt de părere economiştii.

Deşi o posibilă hiperin­flaţie care a afectat Argentina în anii 1970-1980 - când comercianţii modificau preţurile la fiecare oră - pare acum nerealistă, inflaţia nu dă niciun semn de domolire şi pune semne serioase de întrebare cu privire la succesul politicilor de "incluziune socială" ale preşedintelui Cristina Fernandez de Kirchner.

Problemele economice, negate la nivel oficial, dar simţite de oameni

Argentina nu este singura ţară din America Latină care se confruntă cu astfel de probleme. Bazilia, care în 1994 avea o inflaţie de peste 2.000%, îşi face probleme că nivelul inflaţiei din acest an ar putea depăşi 5,5%.

În Venezuela, inflaţia este de 27,2%, cea mai mare din America de Sud, potrivit datelor băncii centrale, iar preşedintele Hugo Chavez a criticat speculaţiile.

În Argentina problema inflaţiei constituie o chestiune politică fierbinte: preşedintele Kirchner insistă că inflaţia nu prezintă îngrijorări, deşi există dovezi prezentate de economişti şi oficiali locali cu privire la raportarea în ultimii patru ani a unor date sub valorile reale.

Rata inflaţiei estimată de guvern este de 10,9%, ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea de 26,6%, estimată de agenţii de evaluare economică precum Ecolatina.

Totodată, indicele de sărăcie de 12% raportat oficial se află sub estimările inde­pendente de 30%. Cu toate acestea, la sfârşitul anului trecut ministrul economiei Amado Boudou spunea că inflaţia "nu reprezintă o chestiune de o asemenea proporţie precum pretinde populaţia argentiniană".

Mulţi analişti economici sunt de părere că majorarea preţurilor pentru alimente şi îmbrăcăminte afectează popula­ţia săracă, în special pe cei care "activează" în economia in­formală, adică aproximativ 40% dintre argentinieni.

"În mod cert, inflaţia pune presiune asupra argenti­nie­nilor cu venituri fixe, dar mai ales asupra celor din economia informală care nu au un sindicat însărcinat cu apărarea drepturilor lor", spune Sergio Berensztein, analist politic la firma de consultanţă Poliarquia.

Chiar dacă executivul de la Buenos Aires a raportat o creştere economică de 9,5% în 2010, nivelul de sărăcie al populaţiei a atins 30%, cea mai mare valoare din anii 2001-2002, când criza eco­nomică a adus nivelul sărăciei la 50%, sunt de părere economiştii. "Gradul de sărăcie este acum mai ridicat decât în cele mai rele momente ale anilor 1990", a spus Domingo Cavallo, fost ministru al economiei. "Fără nicio îndoială, inflaţia amplifică sărăcia".

Falsificarea datelor statistice, o practică oficială

La începutul anului 2007, Nestor Kirchner, soţul actualului preşedinte Cristina Kirchner, a iniţiat practica manipulării datelor furnizate de instituţiile de statistică, potrivit lui Martin Redrado, fost preşedinte al băncii centrale în acea perioadă.

Nestor Kirchner a înlocuit angajaţii de la aceste instituţii cu scopul de a "îmbunătăţi activitatea", a mai spus Redrado, amintind că doi directori au fost concediaţi sau şi-au dat demisia deoarece au refuzat să modifice datele economice. Potrivit econo­miştilor, din 2007 până acum rata cumulativă a inflaţiei a atins 120%, însă oficial, valoarea cumulativă rapor­tată a fost de 39%.

Manipularea datelor statistice a crescut drastic profilul de risc al Argentinei, fapt care ţine investitorii străini la distanţă şi complică eforturile ţării de a reveni pe pieţele de credit. Fostul preşedinte al băncii centrale a declarat că a renunţat la începutul anului 2010 la funcţie, după ce a refuzat solicitarea preşedintelui Cristina Kirchner de a dezgheţa rezervele băncii.

După plecarea sa, guvernul a început să împrumute masiv de la instituţie. De asemenea, criticii vorbesc despre refuzul guvernului de a tipări bancnote mai mari de 100 de pesos, deoarece acesta ar fi semnalul de alarmă că preţurile sunt în creştere. Iar guvernul încearcă să evite reactivarea amintirilor de pe timpul hiperinflaţiei, când banca centrală a emis bancnote de un milion de pesos. Chiar şi aşa, pentru a ţine pasul cu cererea de emisiune monetară, Argentina a apelat pentru prima dată la Brazilia să tipărească 16 miliarde de pesos în bancnote.

"Boom economic formidabil"

Membrii executivului susţin că ţara se află în mijlocul unui boom al consumului, date fiind vânzările record de maşini din anul 2010. "Argentina se află într-un moment economic formidabil", potrivit declaraţiilor ministrului de interne Florencio Randazzo.

Dar tocmai aceasta ar putea fi problema, spun economiştii. Consumul depăşeşte limitele producţiei, cauzând inflaţie, iar guvernul nu inspiră suficientă încredere pentru a stimula investiţiile străine care ar putea ajuta la satisfacerea cererii de consum. Mai mult, prin modificarea datelor economice guvernul a creat mediul favorabil pentru ca producătorii şi furnizorii de bunuri să manipuleze preţurile după bunul plac, spun economiştii.

Majorările salariale au atins o medie care depăşeşte 20% pe an şi tot nu reuşesc să ţină pasul cu creşterea preţurilor.

"Oamenii au trăit sub o iluzie monetară care dispare, deoarece creşterea veniturilor nu reuşeşte să susţină nevoia de alimente", a spus Redrado. Într-adevăr, argentinienii cheltuiesc pe consum, dar mulţi dintre ei se bazează pe credite, în condiţiile în care băncile duc o politică agresivă de creditare, eliberând carduri şi oferind reduceri sau plăţi fără dobândă.

Datoriile argentinienilor la bancă au crescut în luna noiembrie cu 45% faţă de anul precedent, astfel că populaţia nu mai are cum să pună bani deoparte.

Aşa că până când guvernul va lua în serios inflaţia, oamenii de rând "cheltuiesc tot ce au, îşi trăiesc momentul şi îşi adâncesc datoriile de pe cardurile de credit pentru a putea merge mai departe", după cum spune un argentinian în vârstă de 31 de ani.