Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), instituţia care face regulile pe pieţele de servicii de comunicaţii şi servicii poştale, a acumulat în ultimii ani în conturile de la bănci o sumă de 200 de milioane de euro, pe care instituţia are în plan să îi investească în proiecte care să determine o „impulsionare” a pieţei de comunicaţii, proiecte ce urmează să fie selectate după discuţii cu guvernul şi cu Comisia de IT din Parlament.
„În acest moment vorbim de un excedent mare şi nu mă refer doar la anul 2017, ci o sumă mare de bani pe care instituţia o are disponibilă în acest moment. (…) Ce zeci de milioane de lei? Sunt aproape 200 de milioane de euro în conturi în acest moment. (…) ANCOM nu vrea să se transforme în bancă, nu e scopul acestei instituţii să avem bani în conturi, nu pentru asta a fost făcut ANCOM. Vreau să folosim aceste resurse pentru impulsionarea pieţei”, a declarat într-un interviu pentru ZF Sorin Grindeanu, care a preluat la începutul lunii noiembrie a anului trecut poziţia de preşedinte al puternicei instituţii de reglementare.
Suma uriaşă de bani pe care ANCOM o are în conturi, aproape cât bugetul pe trei ani al instituţiei, nu va putea fi cheltuită decât pentru proiecte cu impact pe piaţa de telecom şi nu va putea fi luată pentru a finanţa alte lucrări, aşa cum ar fi avut în plan anul trecut cabinetul Tudose, susţine Grindeanu. „Au existat discuţii la sfârşitul anului trecut, când îl apucase pe Tudose să ia banii. Nu se poate decât cu acordul nostru să poţi să iei banii de la ANCOM, pentru că nu este Nuclearelectrica sau Hidroelectrica, unde puteau să o facă, este o legislaţie aparte. Nu poţi să iei banii de la ANCOM să faci centură la Brăila. Ci dacă este să foloseşti aceşti bani trebuie să fie folosiţi, cum este şi normal, pentru că sunt bani strânşi din piaţa de comunicaţii, pentru piaţă şi pentru dezvoltarea pieţei. Iar pe treaba asta chiar vreau să devenim cât se poate de activi. Nu este scopul nostru să devenim bancă.”
Conform datelor din proiectul de buget al ANCOM pe 2018, autoritatea avea la finele anului trecut în conturi aproape 800 mil. lei şi estima pentru anul curent un excedent de alte aproape 30 mil. lei.
Ce tip de proiecte sunt vizate? Sunt mai multe discuţii, iar o decizie va fi luată după discuţii cu Guvernul şi cu Comisia IT din Camera deputaţilor, spune Grindeanu. “Vreau să devenim proactivi în ceea ce înseamnă impulsionarea acestei pieţe. Sunt diverse proiecte în acest moment care sunt gestionate de Ministerul Comunicaiilor, sunt pe fonduri europene, sunt lucruri care ţin de dezvoltarea pieţei, fie că vorbim de RO-NET 1 sau RO-NET 2 şi aşa mai deoarte, sau că vorbim de schimbarea legislaţiei primare legate de serviciul universal”. Preşedintele ANCOM a evitat să-şi exprime preferinţa pentru o idee sau alta, susţinând însă că alegerea proiectului sau proiectelor care vor fi finanţate de ANCOM se va realiza în urma unei proceduri transparente. “Dacă eu anunţ acum ceva piaţa este extrem de competitivă şi extrem de atentă şi nu aş vrea să intru în … înainte de a ne hotărî pe ceea ce facem. Lucrurile vor fi cât se poate de transparente.”
Dar nu se teme ANCOM că odată ce planurile de cheltuire a acestor fonduri operatorii de telecom vor cere autorităţii să reducă nivelul taxelor pe care le colectează de la industrie şi din care se finanţează, dacă oricum acestea se dovedesc a fi prea mari în raport cu activitatea instituţiei? Atenţie, avertizeaza printre rânduri Grindeanu, ANCOM are dreptul să impună şi alte taxe, dar nu o face. “Nu se folosesc în acest moment toate sursele de venit pe care le-am putea folosi. Mare parte din sumă, care este venit pentru ANCOM, vine din taxa de utilizare a spectrului. Dar legislaţia spune că putem avea şi taxa de monitorizare pe care noi nu o aplicăm în acest moment pentru că oricum suntem pe excedent. Ar însemna costuri în plus nu doar pentru operatori sau cei care utilizează spectrul, s-ar răsfrânge într-un final la utilizatori, la capăt de linie. Atâta timp cât nu avem nevoie să aplicăm şi această taxă, de ce să o aplicăm?”
Grindeanu, membru al PSD din 1996, fost deputat (2012-2016), ministru al comunicaţiilor într-unul dintre cabinetele Ponta (2014-2015) şi fost premier al României în primele şase luni ale anului trecut, a fost votat de Parlament în funcţia de preşedinte al ANCOM după ce fostul şef Adrian Diţă şi-a dat demisia după un mandat de doar câteva luni, marcat de numeroase scandaluri care au culminat cu demisia lui. La data preluării preşedinţiei de către Grindeanu, ANCOM era aproape de un blocaj total al activităţii. Diţă a fost propus preşedinte de cabinetul condus de Grindeanu, după schimbarea legii de organizare a ANCOM, prin care Preşedintele României a fost exclus din procedura de numire.
Instituţia “s-a stabilizat acum” după “anul greu” prin care a trecut, spune Grindeanu, iar acum are în plan să se achite şi de “restanţele” rămase după blocajul din perioada precedentă, unul dintre cele mai importante subiecte fiind cel al Legii infrastructurii, care a rămas fără norme de aplicare. Odată ce va deveni funcţională Legea infrastructurii ar trebui să rezolve problema birocraţiei sufocante cu care se confruntă operatorii de telecom la lucrările de dezvoltare ale reţelelor dar şi în relaţia cu marii proprietari de infrastructură pe care sunt montate cabluri - aşa cum sunt companiile de energie. Am discutat cu oameni din noul Guvern şi mă aştept să avem progrese în prima jumătate a acestui an, spune Grindeanu.
“Am avut deja discuţii cu vicepremierul Stănescu pentru că este un subiect ţine de Ministerul Dezvoltării, este una dintre ţintele noastre de a da drumul la grupul de lucru, de a a face acest lucru pentru că stă de prea mult timp. Avem legea, nu avem normele. Noi avem know-how, ştim cam ce ar trebui să se întâmple pe domeniul nostru, avem şi resursele de toate tipurile, nu doar umane ci şi financiare pentru tot ce înseamnă studii de piaţă şi aşa mai departe, am găsit parteneri de dialog la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Comunicaţiilor. Eu sunt optimist şi sper, deşi nu depinde doar de instituţia noastră, sper să putem finaliza lucrurile acestea în primul semestru. Din punctul nostru de vedere vom apăsa pe pedală. Sunt optimist că şi celelalte instituţii sunt dornice în a finaliza un lucru care deja durează de prea mult timp”.
Întărirea ANCOM şi dinamizarea activităţii instituţiei reprezintă obiectivele mele la vârful instituţiei, spune Sorin Grindeanu. “ANCOM a fost mai low-profile, a funcţionat sub radar. Trebuie să devenim mai activi”, afirmă noul şef al instituţiei. “ANCOM aşa era ca Luceafărul - nemuritor şi rece - şi se uita de sus la tot. Vreau să devenim cât se poate de activi, păstrându-ne rolul de arbitru. Dar vreau să impulsionăm şi mai mult piaţa. E un lucru pe care putem să îl facem”, insistă Grindeanu.
Ce a mai declarat preşedintele ANCOM:
♦ Va trebui să găsim o soluţie şi pentru sediul în care ne desfăşurăm activitatea, contractul de închiriere pentru sediul actual expiră la jumătatea acestui an. Vom vedea ce decizie vom lua, vom efectua un studiu pentru a vedea ce opţiuni avem
♦ Vom pregăti terenul pentru acordarea licenţelor necesare tehnologiei 5G. Nu mă arunc la promisiuni, calendarul va depinde de procesul de standardizare, de acordurile cu ţările vecine. Vicepreşedintele Bogdan Iana, care este responsabil de acest subiect ştie foarte bine ce are de făcut
♦ În legătură cu decizia legată de reducerea tarifelor de interconectare, în legătură cu care am văzut unele discuţii în presa generalistă, situaţia este foarte clară: am primit notificări de la Comisia Europeană că decizia de anul trecut de a menţine tarifele la nivelul existent nu este conformă cu cerinţele lor. Dincolo de proiectul de reducere a tarifelor şi din telefonia mobilă şi din cea fixă, şi vreau să subliniez acest lucru, că proiectul vizează ambele categorii de tarife, sperăm ca până la finele anului să terminăm şi modelul de calcul al tarifelor de terminare, care să ducă la o reducere şi mai mare a acestora.
♦ Şi reducerea tarifelor de portare a numerelor de telefonie este o măsură care era prevăzută în proiectul de activităţi pentru anul 2017. Practic încercăm să recuperăm timpul pierdut anul trecut.
♦ Ceea ce a contat foarte mult în decizia mea de a veni la ANCOM a fost faptul că am ştiut ce oameni bine pregătiţi găsesc aici, lucru care la instituţiile de stat este tot mai rar. Aici sunt oameni bine pregătiţi, motivaţi şi dedicaţi muncii pe care o fac.
♦ Nu cred că vor fi operatori care să iasă de pe piaţă, ci dimpotrivă. Eu cred că şi operatorilor de telecom din România le-a făcut bine competiţia de pe piaţa din România. Această competiţie a dus şi la scăderea tarifelor.
